Avocatul lui Puigdemont cere Curții Supreme să trimită amnistia către TSJC

Avocatul lui Carles Puigdemont, Gonzalo Boye, a solicitat luni Curții Supreme să trimită Tribunalului Superior de Justiție din Catalonia (TSJC) decizia privind aplicarea sau nu a amnistiei fostului președinte al Generalitat-ului. Curtea Supremă a refuzat să-i acorde măsura de grație, susținând că legea care o reglementează exclude tipul de delapidare atribuit liderilor procés-ului. Boye, care îl apără și pe fostul consilier Toni Comín, nu este de acord cu această teză și consideră că tribunalul competent să decidă asupra măsurii de grație este TSJC, deoarece nici Puigdemont, nici Comín, fugiți de justiția spaniolă, nu mai sunt europarlamentari.

Avocatul lui Lluís Puig, Procuratura și Avocatura Statului au cerut Curții Supreme să-l amnistieze pe fostul președinte și pe cei doi foști consilieri, pe care Curtea Supremă îi menține procesați în lipsă. Curtea Supremă a organizat o audiere luni pentru a analiza recursul lui Puigdemont, Comín și Puig împotriva deciziei judecătorului Pablo LLarena de a nu le aplica amnistia pentru infracțiunea de delapidare. Este puțin probabil ca tribunalul să admită recursurile, deoarece Camera Penală a ridicat o chestiune de neconstituționalitate în care își exprimă îndoielile cu privire la legea amnistiei pentru cei acuzați în procés. În cazul în care camera respinge contestațiile, fostul președinte catalan și cei doi foști consilieri, pe care Curtea Supremă îi menține procesați în lipsă, vor avea cale liberă să apeleze la Curtea Constituțională, care a admis deja spre examinare primele recursuri de amparo ale condamnaților pentru 1-O cărora nu li s-a aplicat amnistia, precum fostul vicepreședinte al Generalitat-ului, Oriol Junqueras, și foștii consilieri Raül Romeva și Dolors Bassa.

Primul care a intervenit a fost Gozalo Boye, avocatul lui Puigdemont, care, considerând că Curtea Supremă nu va aplica amnistia pentru infracțiunea de delapidare, și-a centrat strategia pe apărarea faptului că Curtea Supremă nu este tribunalul prestabilit de lege pentru a aplica măsura de grație fostului președinte și foștilor consilieri catalani. Legea prevede că aplicarea amnistiei revine judecătorului competent să instrumenteze cazul care, în ceea ce-i privește pe fostul președinte și pe fostul consilier, potrivit lui Boye, este TSJC, deoarece Puigdemont este deputat în Parlament, iar Comín nu este europarlamentar, deoarece Parlamentul European nu i-a acordat mandatul, deoarece nu a depus jurământul pe Constituția spaniolă. “Curtea Supremă nu este competentă, deoarece competența revine Tribunalului Superior de Justiție din Catalonia”, a susținut Boye. Această chestiune a fost dezbătută de-a lungul cauzei procés-ului și, în ultimii ani, unul dintre argumentele Curții Supreme pentru a menține că este în continuare tribunalul competent să-i judece pe liderii independențiști fugiți de justiția spaniolă a fost acela că atât Puigdemont, cât și Comín erau europarlamentari. Dar niciunul dintre ei nu mai este, a avertizat avocatul ambilor.

Boye aderă, de asemenea, la votul particular al magistratei Ana Ferrer împotriva deciziei tribunalului care a judecat procés-ul de a nu aplica amnistia pentru delapidare celor care au fost condamnați pentru această infracțiune (Junqueras și foștii consilieri Raül Romeva, Jordi Turull și Dolors Bassa). Curtea Supremă și-a bazat această decizie pe faptul că delapidarea din procés se află în afara sferei amnistiei, deoarece legea exclude în mod expres din măsura de grație cazurile de delapidare în care a existat îmbogățire patrimonială, o teză asumată de Llarena, căruia îi revenea să decidă asupra amnistiei celor procesați în lipsă, cărora le-a refuzat măsura de grație, ceea ce a presupus menținerea ordinului de arestare națională care apasă asupra lor.

Magistrata Ferrer, care a făcut parte din tribunalul care a judecat procés-ul, s-a opus acestei teze. Ferrer a invocat propria doctrină a Curții Supreme în decizii anterioare privind provocarea independentistă și a amintit că sala nu a găsit niciodată acea îmbogățire personală pe care o atribuie acum condamnaților pentru delapidare. “Nici în sentința 459/2019, din 14 octombrie, și nici în ordonanța 20107/2023, din 13 februarie, nu am făcut mențiune la niciun posibil beneficiu personal de caracter patrimonial al celor care în cauza procés-ului au fost condamnați ca autori ai unei infracțiuni de delapidare”, a avertizat Ferrer.