Anunțul lui Pedro Sánchez de a accelera creșterea cheltuielilor militare plasează socialiștii mai aproape de pozițiile teoretice ale dreptei decât de cele ale majorității aliaților săi.

Anunțul lui Pedro Sánchez de a accelera creșterea cheltuielilor militare plasează socialiștii mai aproape de pozițiile teoretice ale dreptei decât de cele ale majorității aliaților săi. Printre aceștia din urmă se numără și partenerul său de guvernare, Sumar, care, cu nuanțe diferite, în funcție de grupurile care îl integrează, manifestă rețineri enorme în a crește bugetul Apărării până la atingerea a 2% din PIB înainte de 2029, la fel ca și celelalte forțe aflate la stânga PSOE.

PP și Vox sunt singurele grupuri care susțin deschis dedicarea mai multor resurse arsenalului militar. Extrema dreaptă a fost exclusă de președinte din runda cu partidele convocată pentru joia viitoare. Iar popularii nu manifestă un mare entuziasm pentru a se ralia în spatele lui Sánchez.

Creșterea bugetului pentru armament nu este nici o chestiune care să trezească un mare sprijin din partea cetățenilor. Conform unui sondaj european al institutului britanic YouGov, doar unul din trei spanioli consideră că cheltuielile actuale sunt scăzute, sub cele ale britanicilor (46%) și francezilor (39%), deși mult peste cele ale italienilor (11%). Spaniolii, totuși, sunt cei mai favorabili (53%) trimiterii unei forțe de pace în Ucraina.

Alberto Núñez Feijóo a început vineri prin a-i cere lui Sánchez un “raport detaliat prealabil și în scris, care să ofere un minimum de lumină”. Apoi s-a plâns că i se acordă “același tratament ca lui Bildu”, prin convocarea liderului opoziției în același timp cu restul grupurilor. Și a terminat plângându-se că Sánchez îl sună “din necesitate, nu din convingere”.

Fără a clarifica dacă intenționează să acorde sprijin guvernului, Feijóo a lăsat câteva avertismente într-un eveniment din Palma de Mallorca. A redus dinainte așteptările întâlnirii sale cu președintele: “În ceea ce depinde de mine, securitatea națională nu va fi abordată într-o procedură de 20 de minute”. Și a susținut că Sánchez “nu are sprijinul necesar pentru a face față provocării” cu care se confruntă Europa după schimbarea radicală a politicii americane.

În guvern se arată că dispun de marjă mai mult decât suficientă pentru a aproba noi cheltuieli militare fără a fi nevoie să ceară autorizație Congresului, chiar și cu un buget prelungit. Legea permite modificarea liniilor bugetare printr-un acord al Consiliului de Miniștri. Dar problema va provoca, fără îndoială, voturi în Congres, chiar și prin inițiative simbolice. Iar în Consiliul de Miniștri se află cinci membri ai Sumar, o coaliție care nu și-a stabilit încă poziția, dar în care coexistă sectoare ostile față de ceea ce consideră că ar însemna angajarea într-o “cursă a înarmărilor”.

Poziția dură a fost expusă vineri de purtătorul de cuvânt adjunct al grupului parlamentar, secretarul general al PCE și membru al IU, Enrique Santiago. “A dedica 800.000 de milioane de euro [suma menționată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen] înseamnă a finanța pe cel care ne amenință, deoarece această cheltuială poate fi acoperită doar recurgând la industria militară a Statelor Unite”. Santiago a subliniat că un astfel de efort bugetar ar compromite resursele destinate serviciilor publice esențiale. Și a avertizat că Europa “nu va câștiga militar un război pe care Statele Unite nu l-au câștigat în trei ani”.

Santiago a susținut că diferitele sectoare ale coaliției Sumar vor reuși să ajungă la o poziție comună. Surse din grup s-au arătat încrezătoare că Sánchez nu va tensiona excesiv coarda propunând creșteri mari. Mișcarea Sumar, platforma impulsionată în jurul vicepreședintei Yolanda Díaz, s-a poziționat cu mai multe nuanțe. A declarat că Europa “trebuie să înceapă să construiască o apărare proprie și autonomă, cu capacități defensive și de descurajare”, motiv pentru care “a salutat” faptul că Consiliul European “a deschis această discuție fundamentală”. Dar, în același timp, a pledat pentru ca “în loc să se parieze pe multiplicarea cheltuielilor naționale”, aceasta să fie abordată cu o “nouă finanțare europeană” și fără “a cădea pe spatele clasei muncitoare”.

Printre celelalte forțe de stânga, ERC se menține, de asemenea, în așteptare până când îl va asculta pe președinte. Ceilalți și-au exprimat foarte clar opoziția. “Va fi redusă cheltuiala socială și se vor pierde politici sociale”, a criticat purtătorul de cuvânt adjunct al EH Bildu, Oskar Matute. “Va beneficia doar marile puteri și industria de armament”. Podemos a considerat chiar că “legislatura progresistă” s-a încheiat și a denunțat: “Guvernul își sapă propriul mormânt, nimeni nu l-a votat pentru asta”. Din partea BNG, europarlamentara Ana Miranda a subliniat: “Comisia Europeană intenționează să devieze banii din coeziunea socială, economică și teritorială către cheltuieli militare”.

Printre aliații Executivului de pe flancul mai de dreapta, PNV pare cel mai susceptibil să parieze pe un buget de apărare mai mare. Fără a anticipa poziția sa, surse din grup au reamintit că au fost întotdeauna în favoarea Ucrainei și că purtătorul de cuvânt în Congres și viitorul lider, Aitor Esteban, a proclamat deja săptămâna trecută în fața lui Sánchez că “este ceasul Europei”. Nici Junts nu s-a manifestat, în timp ce Coaliția Canarelor avertizează că nu va acorda un sprijin necondiționat. Deputata sa, Cristina Valido, subliniază că arhipelagul, datorită poziției sale, înțelege foarte bine necesitatea unei UE puternice în fața posibilelor tentații expansioniste ale vecinilor săi, dar îi cere lui Sánchez să știe “cum, când și cât”. “Nu ni se poate cere un cec în alb fără a ști ce impact bugetar presupune, pentru cât timp și cum poate afecta cetățenii și nevoile lor cele mai urgente”. CC, la fel ca UPN, solicită cât mai curând apariția lui Sánchez în Congres.