Comunitatea cinematografică își ia rămas bun de la José Luis Cienfuegos, un nume care a marcat profund istoria Festivalului Internațional de Film de la Gijón (FICX). Cienfuegos a transformat un eveniment lipsit de o identitate clară într-un reper de modernitate și curaj artistic. Deși nu putea concura financiar cu marile festivaluri, Cienfuegos avea un „nas” infailibil pentru talent și inovație.

Sub conducerea sa, festivalul a devenit un loc unde se descopereau talente, unde puteai întâlni personalități precum Stephen Frears, Chloë Sevigny, Aki Kaurismäki sau Virginie Despentes. El a creat o atmosferă unică, unde chiar și clasicii cinematografiei erau venerați, aducând la Gijón figuri precum Richard Fleischer. Era un cocktail câștigător, iar artizanul său era Cienfuegos: discret, dar mereu în centrul atenției, activ, curios, amuzant și, mai presus de toate, un profesionist dedicat. El era festivalul, iar festivalul era el.

Amintiri personale descriu primele participări la FICX ca pe o experiență aproape suprarealistă pentru un tânăr cinefil, având șansa de a lua masa alături de regizori celebri sau de a primi un autograf de la un tânăr regizor necunoscut pe atunci, Darren Aronofsky, pentru filmul său "Pi". Astfel de momente, deși rare în alte orașe, erau o normalitate la Gijón sub Cienfuegos.

Tragicul său deces a readus în atenție și episodul controversat al demiterii sale de către guvernul local al lui Francisco Álvarez Cascos. Deși Cienfuegos a avut succes ulterior la festivalurile de la Sevilla și Valladolid, FICX a fost cel care a suferit cel mai mult de pe urma acestei decizii. Mulți au considerat că nu a fost o chestiune economică, ci mai degrabă o acțiune de "caciquism" politic. Cienfuegos nu a avut ocazia să se bucure de cea de-a 50-a aniversare a festivalului pe care el însuși îl pusese pe harta cinematografică mondială. Moștenirea sa este una de neînlocuit, iar această veste tristă ne amintește de impactul său profund și de pierderea pe care o simte întreaga industrie.