Morgan Library din New York, o instituție legendară care a împlinit recent 100 de ani în 2024, își aduce aminte de prima sa directoare și bibliotecară, Belle da Costa Greene (1883-1950). Moștenirea ei continuă să crească în importanță de-a lungul timpului. Tatăl ei, Richard Theodore Greener, a fost un recunoscut activist pentru drepturile civile. Încurajată de mama sa, Belle a reușit să se integreze în elita orașului datorită aspectului său caucazian.

Ea a ales să-și ascundă originile rasiale, adoptând numele de familie Da Costa și Greene, care sugerau o ascendență portugheză, latină, exotică. Remarcată pentru frumusețea și stilul său vestimentar elegant, Belle a avut acces în cercuri inaccesibile majorității persoanelor de culoare.

Morgan Library a fost concepută inițial ca o bibliotecă privată. Între 1902 și 1906, J.P. Morgan a comandat construirea unei clădiri în stil palat renascentist, lângă reședința sa de pe Madison Avenue. După moartea lui J.P. Morgan în 1913, fiul său, J.P. Morgan Jr., a preluat conducerea. Extinderea din 2006 a fost proiectată de arhitectul Renzo Piano. Biblioteca este vizitată de academicieni și turiști, care îi apreciază arhitectura și colecția unică de peste 350.000 de manuscrise.

Belle da Costa Greene a fost mintea din spatele acestei comori din 1905, devenind bibliotecara personală a lui J.P. Morgan. El a numit-o directoare când instituția a fost deschisă publicului în 1924, funcție pe care a ocupat-o până în 1948. Morgan a ignorat zvonurile răuvoitoare despre originea ei etnică. Greene a răspuns cu o dedicare infatigabilă, contribuind la atingerea unei dimensiuni internaționale pentru bibliotecă. Timp de două decenii, ea a supravegheat fiecare detaliu al acestui cosmos intelectual și a gestionat achizițiile de cărți rare, manuscrise și desene (unele de Rembrandt). Cea mai mare mândrie a sa ca medievalistă a fost achiziționarea singurului exemplar al primei ediții a cărții „Moartea lui Arthur” de Sir Thomas Malory, tipărită de William Caxton în 1485, exemplar care se păstrează și astăzi.

Drumul ei nu a fost ușor. O anecdotă relevantă este o scrisoare din 1909 a colecționarei Isabella Stewart Gardner, rivala lui Morgan, adresată influentului critic de artă Bernard Berenson, în care se referea la Greene cu un ton ofensator ca la o „metisă care nu putea evita să mintă”.

În 2021, romanul istoric bazat pe viața ei, „The Personal Librarian”, scris de Marie Benedict și Victoria Christopher Murray, a devenit un bestseller. Până în luna mai a anului trecut, la bibliotecă a avut loc expoziția „Belle da Costa Greene: Moștenirea unei bibliotecare”, care a scos în evidență cariera sa strălucitoare și tensiunile personale suferite din cauza rasismului. Philip Palmer, șeful departamentului de manuscrise literare și istorice, și Erica Ciallela, curatoarea proiectului de expoziții, explică: „Belle da Costa Greene a reușit să se descurce într-o lume care încerca să-i impună limite din cauza rasei și genului său. Povestea ei inspiră generațiile viitoare de femei. Moștenirea lui Greene este vizibilă în colecțiile pe care le-a ajutat să le dezvolte, în serviciile sălilor de lectură și în programele de expoziții pe care le-a stabilit. Ideile sale privind accesul la cărți și manuscrise au fost pionere în epoca sa. Ea credea că colecțiile ar trebui să fie deschise cercetătorilor și să fie savurate de public prin expoziții mari; ambele principii directoare ale Morgan Library în prezent.”