Articolul discută vânzarea legendarului Café Gijón din Madrid către grupul de lux Cappuccino. Autorul își exprimă îngrijorarea cu privire la transformarea acestui spațiu cultural iconic, temându-se de pierderea esenței sale autentice ca loc pentru „tertulias” tradiționale (întâlniri intelectuale și sociale).

Textul reflectă asupra modului în care conceptul de cafenea a evoluat de la un punct de întâlnire democratic pentru poeți și oameni obișnuiți, așa cum a descris scriitorul Francisco Umbral în 1972, la un loc pentru „evenimente de lux” și „experiențe memorabile”. Se subliniază trecerea de la discuții spontane, profunde, la o abordare mai comercializată, sugerând că, deși banii pot construi o afacere, ei nu pot cumpăra sau recrea o „esență” autentică. Autorul împărtășește o poveste personală despre propria sa tertulia, care, la fel ca spiritul vechilor cafenele, în cele din urmă s-a stins din cauza cerințelor vieții moderne.