Luna noiembrie aduce în atenția publicului o selecție remarcabilă de benzi desenate, acoperind subiecte diverse, de la explorări sociale profunde la abordări narative experimentale.

• "Labirintul Cucului" de Max

  Conceput inițial ca o instalație de tip labirint, banda desenată "Labirintul Cucului" de Max reușește să transpună cu măiestrie spațiul tridimensional pe hârtie. Autorul, cunoscut pentru experimentele sale continue cu limbajul benzii desenate, transformă lectura într-o aventură dinamică, plină de umor și reflecții filosofice profunde, continuând moștenirea literaturii grafice clasice.

• "Aici unde sunt" de María Castro Hernández și Tyto Alba

  Acest roman grafic redescoperă povestea unui supraviețuitor al "Quinta del biberón" (contingentul de recruți tineri) din Bătălia de la Ebro. Castro și Alba combină cu succes vocea protagonistului cu perspectiva actuală a unui adolescent, creând un puternic discurs anti-război care abordează cu realism absurdul și groaza cotidiană a conflictului, privite din prezent.

• "Prietenul meu Kim Jong-un" de Keum Suk Gendry-Kim

  Autoarea coreeană Keum Suk Gendry-Kim se aventurează în sarcina dificilă de a ilustra biografia dictatorului nord-coreean Kim Jong-un. Romanul grafic explorează cum istoria a fost rescrisă pentru a glorifica sau demoniza o figură care devine mai mult un personaj decât un om. În paralel, opera oferă o reflecție sugestivă asupra evoluției țării și a unei societăți crescute în confruntare constantă și frica de război, atât din realitatea internă, cât și din perspectiva politicii mondiale.

• "Cheală" de Tereza Drahoňovská și Štěpánka Jislová

  Banda desenată "Cheală" abordează stigmatul social al calviției feminine. Autorii explorează modul în care părul a fost definit ca un instrument de control al femeilor și cum percepția socială a alopeciei diferă pentru bărbați și femei. Bazată pe experiența personală a scenaristei, lucrarea propune o cale de acceptare a bolii nu ca o resemnare, ci ca o revendicare a unei identități care nu poate fi dictată de norme excluzive.

• "Brunhilda în argint" de Genés Rigol

  Debutul lui Genés Rigol, "Brunhilda în argint", este o reflecție teatrală suprarealistă. Opera rupe figura demiurgului, dând spectatorului puterea de a decide asupra unei propuneri surprinzătoare și sugestive. Rigol se joacă cu absurdul cotidian transpus pe scenă și în culisele teatrului, obligând la o reconsiderare a ficțiunilor ca forme poliedrice ale unei realități care nu se lasă niciodată reprezentată în totalitate.