De la Carême la "Nașul": Cum gastronomia a devenit un element cheie în marile filme

De la Carême la "Nașul": Cum gastronomia a devenit un element cheie în marile filme

În câteva cuvinte

Articolul explorează rolul gastronomiei în cinema, de la figura inovatoare a șefului Antonin Carême la scene emblematice și intrigi întregi dedicate mâncării. Se analizează cum mâncarea servește ca motor narativ, comentariu social și sursă de inspirație pentru cărți despre legătura dintre culinărie și cinematografie.


Mâncarea în cinema nu este doar un fundal, ci adesea un element-cheie al intrigii și un instrument puternic de dezvăluire a personajelor. În centrul atenției publicațiilor recente și a unui nou serial se află o figură care a schimbat lumea culinară – Antonin Carême, primul bucătar-șef care a devenit o adevărată celebritate. El, alături de Jules Gouffé, a creat primele cărți de bucate în sens modern, cu proporții exacte și instrucțiuni pas cu pas. Carême a profesionalizat arta culinară, transformând-o dintr-un meșteșug într-o artă. Noul serial „Carême, chef de regi” pe Apple TV+ prezintă viu istoria sa, prin cadre cu preparate rafinate și spectacole culinare.

Alimentele, fie în exces, fie în lipsă, au servit de nenumărate ori ca axă argumentativă în cinematografie. Vedem asta în clasice precum „Nanook of the North”, „Modern Times” al lui Charlie Chaplin, „Plácido” sau „Seven Samurai”. Gastronomia pe marele ecran poate fi și un instrument de atragere a atenției asupra problemelor sociale, ca în filmele despre consumul excesiv, sau în pelicula sumbră și extremă „Bucătarul, hoțul, soția lui și amantul ei”. Uneori, mâncarea devine pur și simplu o expresie a pasiunii, motiv pentru crearea unei multitudini de filme și seriale.

Restaurantele, criticii și chiar mesenii au devenit adesea personaje și locuri de acțiune importante, unde se desfășoară povești dramatice, grotești sau fericite: șoricelul devenit bucătar-șef cu stele Michelin în „Ratatouille”, clienții snobi în căutare de exclusivitate în „Meniul”, conflictul familial la masă în „Cina” sau eșecurile și succesele bucătarilor-șefi în „Punct de fierbere” și „Ursul”.

Această pasiune reciprocă pentru film și gastronomie a dat naștere unui întreg raft în librării, unde sunt prezentate titluri precum „Tăiați! 100 de rețete din filme”, „Cinema à la carte” sau publicațiile recente „Gastronomie din filme” și „Mâncarea din cinema”.

Ultima carte, „Mâncarea din cinema” de Josep Pont, îi permite cititorului să se simtă spectator, pășind în viața autorului: copilăria sa, gusturile, relația cu părinții, zilele petrecute la cinema. Autorul însuși o descrie ca pe „o călătorie emoțională prin filme, un eseu care hrănește spiritul și bunăstarea cititorilor”. Este o lectură ușoară, unde autorul împărtășește curiozități, dorind să combine două dintre pasiunile sale pentru a transmite cunoștințe importante despre nutriție. Cartea analizează douăsprezece filme, povestind istoriile creatorilor lor, fapte interesante de la filmări și, bineînțeles, oferind meniuri corespunzătoare. Ideea este ca cititorul să învețe bazele unei alimentații sănătoase și conștiente, văzând latura emoțională a gastronomiei – modul în care anumite preparate și alimente ne influențează nu doar fiziologic, ci și emoțional, oferind confort și satisfacție.

Prin prisma filmelor, Josep Pont ne îndeamnă la reflecție. De exemplu, în capitolul dedicat filmului „Lost in Translation”, el scrie despre singurătatea în societatea modernă, cauzată de „relațiile lichide”, legate de rețelele sociale și cultura imediată. Fiecare secțiune a cărții este o propunere captivantă de a lăsa deoparte floricelele și de a te scufunda într-un meniu sănătos inspirat din cinema. Astfel, pentru ca „Forța să fie cu tine”, poți împărtăși cu eroii din „Războiul Stelelor” un porridge de ovăz cu afine, bucăți de cacao și nuci, sau spanac proaspăt cu sfeclă roșie, măr, avocado și ou poșat. Iar pentru a obține energia lui Rocky, nimic nu se compară cu ouă jumări cu șuncă la micul dejun. Autorul subliniază: „Am creat fiecare meniu în funcție de ceea ce îmi evoca fiecare film. Sunt rețete simple și practice, al căror scop este îmbunătățirea sănătății și bunăstării într-un mod realist”.

„Dacă cinematografia a fost numită a șaptea artă, atunci gastronomia a fost prima”, scrie Carlos Ruiz del Castillo Pérez de Arenaza în cartea sa „Gastronomie din filme. Între aragaz și cadre: magia gastronomiei și a cinematografiei”. El propune „o călătorie culinară prin 300 de filme care au lăsat o amprentă indelebilă în istoria cinematografiei și pe papilele gustative ale spectatorilor”. Fiecare film oferă o experiență senzorială de neuitat, plină de gusturi, arome și emoții. Pe lângă explorarea deliciilor culinare prezentate pe ecran, cartea analizează și rolul pe care îl joacă mâncarea în narativul fiecărui film, de la simbolism până la capacitatea de a uni personaje și audiențe în jurul unei mese. Acest dicționar-ghid este un manual indispensabil pentru cei pasionați de lumea cinematografiei și a gastronomiei și care doresc să exploreze istoria celei de-a șaptea arte cu accente culinare. Cartea dezvăluie scene mitice, preparate iconice sau episoade sublime, cum ar fi hamburgerul din „Pulp Fiction”, meniul minunat cu care Ang Lee ne seduce în primele 10 minute din „Eat Drink Man Woman”.

Așa cum notează Jaume Ripoll în „Mâncarea din cinema”: „Filmele bune trebuie savurate ca și preparatele mari: încet”. Amin.

Про автора

Cristian este un jurnalist sportiv, cunoscut pentru reportajele sale pline de viață și acoperirea pasionată a meciurilor de fotbal. Și știe să transmită atmosfera stadionului și emoțiile jucătorilor.