În câteva cuvinte
Deschiderea Marelui Muzeu Egiptean din Giza, Egipt, a readus în prim-plan problema repatrierii artefactelor egiptene antice aflate în muzeele occidentale, generând campanii publice active. Muzeul, cu peste 100.000 de exponate, simbolizează capacitatea Egiptului de a-și conserva și demonstra bogatul patrimoniu cultural.
Inaugurarea celui mai mare centru din lume dedicat Egiptului Antic, Marele Muzeu Egiptean (GEM) din Giza, a reaprins apelurile pentru repatrierea artefactelor culturale deținute în muzeele occidentale. Muzeul, care găzduiește peste 100.000 de piese, inclusiv celebra mască de aur a lui Tutankhamon și statuia monumentală a lui Ramses al II-lea, nu poate expune însă unele dintre cele mai iconice comori ale țării faraonilor, care rămân încă în străinătate.
La ceremonia de deschidere au participat oficialități de rang înalt. Ministrul danez de Externe, Lars Rasmussen, a adus în dar o machetă LEGO, o companie daneză, a Marii Piramide din Giza. Premierul olandez, la rândul său, a profitat de ocazie pentru a anunța returnarea unei sculpturi egiptene antice, care fusese furată și transportată în țara sa. Această statuie, veche de aproximativ 3.500 de ani, reprezentând un înalt oficial din dinastie, a fost interceptată în 2022 la un târg din Maastricht, în urma unei denunțări anonime privind originea ilegală a obiectului. Valoarea sa este estimată la 190.000 de euro.
Anunțul privind repatrierea a venit într-un moment în care mișcările de returnare a patrimoniului cultural capătă o nouă forță, în special după inaugurarea GEM. De-a lungul anilor, începând cu ocupația franceză de la sfârșitul secolului al XIX-lea și ulterior cea britanică, în Europa a apărut „egiptomania”, o perioadă de interes reînnoit pentru Egiptul Antic, care a dus la extragerea fără precedent a sute de mii de obiecte expuse astăzi în numeroase muzee din Nordul global.
Arheologul Monica Hanna, una dintre cele mai active voci din Egipt care militează pentru repatrierea obiectelor, subliniază: „Oamenii sunt foarte entuziaști în legătură cu trecutul lor și autoritățile nu pot ține pasul cu ei; oamenii sunt mai avangardiști decât instituțiile. Este timpul ca Egiptul să inițieze un dialog adevărat în favoarea repatrierii. Discursul post-colonial trebuie să se încheie.”
Printre cele mai faimoase artefacte care rămân în afara Egiptului se numără Piatra Rosetta la British Museum, zodiacul de la Dendera la Luvru și bustul lui Nefertiti la Neues Museum din Berlin. Aceste obiecte au fost scoase din țară în diferite perioade și în circumstanțe variate.
Campania pentru repatrierea Pietrei Rosetta, a zodiacului de la Dendera și a bustului lui Nefertiti a strâns aproape jumătate de milion de semnături. Fadi Victor, realizator de filme și creator de conținut, împreună cu renumitul egiptolog Zahi Hawass, inițiatorii campaniei, cred că sprijinul public mondial poate juca un rol important. Se propune, de asemenea, ca piesele celebre aflate în străinătate să fie expuse prin holograme 3D în muzeu, oferind informații despre istoria și locația lor actuală.
Deschiderea noului muzeu, potrivit lui Victor, a fost „momentul perfect” pentru a reactiva aceste inițiative, deoarece a servit la „reînvierea entuziasmului public și a mândriei naționale”. „Această realizare monumentală a atras toate privirile către Egipt și i-a făcut pe egipteni să fie și mai conștienți și mândri de patrimoniul lor.”
Realizatorul respinge, de asemenea, argumentul rasist conform căruia obiectele egiptene sunt mai sigure și mai bine conservate în străinătate. „Marele Muzeu Egiptean este răspunsul perfect: o declarație că Egiptul deschide un nou capitol în istorie, capabil să-și păstreze, să-și protejeze și să-și expună comorile într-unul dintre cele mai moderne și avansate medii muzeale de pe planetă.”
