Articolul explorează două expoziții fotografice majore care prezintă operele lui Helen Levitt din New York și pe cele ale fotografei catalane Colita, oferind perspective distincte asupra realității urbane și sociale.

Fundația Mapfre găzduiește o retrospectivă amplă a lui Helen Levitt (1913-2009), o fotografă din New York renumită pentru surprinderea vieții cotidiene din cartierele defavorizate ale orașului, în special a copiilor. Levitt, un observator atent al străzii, a transformat scenele obișnuite în narațiuni poetice și politice, concentrându-se pe gesturi, strigăte și priviri. Lucrările sale, predominant alb-negru, dezvăluie o copilărie dură, dar plină de libertate și spontaneitate, departe de supravegherea adulților. Cariera sa prolifică a inclus și contribuții cinematografice.

Pe de altă parte, Muzeul de Design disecă opera "Antifémina" a lui Colita (Ana Maria Prim Llorca, 1940-2023), o fotografă din Barcelona. Publicată în 1977 în colaborare cu scriitoarea Maria Aurèlia Capmany, această carte fotografică a fost o denunțare curajoasă a sexismului și a stereotipurilor de gen în societatea franchistă. Prin imagini alb-negru, "Antifémina" a abordat teme precum singurătatea vârstei înaintate, căsătoria, munca nerecunoscută și prostituția. Deși a fost cenzurată la vremea respectivă, mesajul său rămâne profund relevant, demonstrând că societatea portretizată de aceste femei cu "priviri diferite" nu s-a schimbat fundamental.

Ambele artiste, fiecare cu stilul și subiectele sale unice, au reușit să surprindă esența umană și socială a orașelor lor, lăsând o moștenire fotografică ce invită la reflecție asupra realității.