Eurovision 2025, care are loc săptămâna aceasta la Basel, Elveția, a început deja cu o serie de controverse. Una dintre ele vizează noua politică privind steagurile, implementată de Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER).

Conform regulamentului oficial al UER, sunt permise doar steagurile țărilor participante. Deși această regulă nu a fost întotdeauna aplicată strict în anii precedenți (de exemplu, la Liverpool în 2023), în acest an interdicțiile afectează direct artiștii.

Publicul din arena St. Jakobshalle din Basel poate utiliza în continuare steaguri naționale. Însă participanților la Eurovision le este interzis să afișeze orice alt tip de steag, fie pe scenă, fie în green room (camera în care concurenții așteaptă rezultatele voturilor). Această interdicție include și steagurile LGTBIQ+. Decizia a stârnit critici din partea asociațiilor care apără drepturile comunității. Pentru un festival care în ultimii ani a promovat activ diversitatea, această măsură pare surprinzătoare.

Principala controversă a Eurovision din acest an rămâne participarea Israelului. În ciuda excluderii Rusiei în 2022, UER a permis delegației israeliene să concureze. În ultimele luni, nemulțumirea internațională față de campania militară a Israelului în Fâșia Gaza a continuat să crească. Reprezentanți din Islanda, Norvegia, Slovenia și Irlanda (țară unde au avut loc proteste masive cerând boicotarea concursului) au solicitat UER în ultimele săptămâni să discute participarea Israelului.

Directorul Eurovision, Martin Green, a declarat recent că concursul „poate promova o conexiune în ciuda agitației politice și poate fi un spațiu momentan de bucurie și evadare”. Cu toate acestea, după protestele intense și numeroase de anul trecut din Malmö, organizatorii au întărit semnificativ măsurile de securitate la Basel, mobilizând 1300 de polițiști, precum și specialiști militari și de securitate cibernetică.

Reprezentanta Israelului participă la cea de-a 69-a ediție a concursului cu piesa „New Day Will Rise” (Va răsări o nouă zi). Deși regulile Eurovision interzic mesajele politice în cântece, textul compoziției sale include fraze metaforice legate de conflict: „O nouă zi va răsări, viața va continua. Întunericul se va risipi, toată durerea va trece, dar noi vom rămâne”. Piesa a trecut preselecția și se numără printre favoritele concursului.

Pe de altă parte, UER a cerut altor țări să schimbe versuri sau titluri din motive non-politice. De exemplu, Malta a trebuit să modifice titlul piesei „Kant” din cauza unui posibil dublu sens sexual în engleză, iar Finlanda – o parte din text, considerată „prea sexuală”. Aceasta a generat acuzații la adresa organizatorilor de standarde duble în cazul Israelului.

Între timp, forțele de extremă dreaptă din Elveția au manifestat și ele interes față de Eurovision. Partidul Uniunea Democrată Federală (UDF), cu ideologie ultraconservatoare, a încercat fără succes să boicoteze festivalul în toamnă, acuzându-l că promovează o „agendă woke”, „valori satanice” și „antisemitism”. Au solicitat blocarea creditului de aproape 40 de milioane de euro din bugetul elvețian destinat organizării evenimentului. Deși UDF a obținut doar 1% din voturi la ultimele alegeri, a reușit să strângă cele 4000 de semnături necesare pentru a organiza un referendum pe tema finanțării. Cu toate acestea, cetățenii din Basel au aprobat creditul, susținând argumentele autorităților cu privire la potențialele venituri economice de până la 64 de milioane de euro și crearea de locuri de muncă.

Pe fondul acestor tensiuni, reprezentanta Spaniei, Melody, a ajuns la Basel și a început repetițiile pe scena St. Jakobshalle. De la începerea promovării internaționale a piesei sale, șansele ei la casele de pariuri s-au îmbunătățit semnificativ, urcând de pe locul 30 la 19, apoi la 17. Se așteaptă ca abilitățile vocale și prezența scenică a lui Melody să contribuie la creșterea în clasament înainte de finală. Spania, ca țară fondatoare, este calificată direct în finală.