În câteva cuvinte
Filantropia anonimă a dispărut, iar miliardari precum familia Tang și Jeff Bezos își folosesc acum donațiile masive către instituții culturale pentru a-și asigura recunoașterea publică și nemurirea. Experții consideră că aceste acțiuni sunt mai degrabă motivate de narcisism și setea de prestigiu decât de altruism.
Vremurile filantropiei anonime au apus. Într-o turnură narcisistă a evenimentelor, binefăcătorii societății de astăzi doresc să-și demonstreze nu doar generozitatea, ci și puterea, asociindu-și numele cu instituții culturale de prestigiu în schimbul unor donații substanțiale.
Un exemplu elocvent este viitoarea gală a Institutului Costumului de la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, programată pentru mai 2026. Șase milioane de dolari pot asigura un loc printre patronii de onoare, o sumă care pălește în comparație cu cele 125 de milioane de dolari donate de finanțistul Oscar L. Tang și soția sa, Agnes Hsu-Tang, pentru renovarea aripii dedicate artei moderne și contemporane a aceleiași instituții. Această transformare va dubla spațiul expozițional, iar la inaugurarea din 2030, aripa va purta numele lor, fiind cunoscută ca The Tang Wing.
Potrivit experților, aceste acte de "filantropie" sunt adesea motivate de dorința de a obține recunoaștere publică și nemurire, mai degrabă decât de un altruism pur. William Drennan, profesor de drept, subliniază că, spre deosebire de anii '90, când donațiile asigurau locuri în consiliile de administrație, astăzi bogații "generoși" doresc ca toată lumea să le cunoască puterea și bunătatea. Această strategie le permite să-și reducă taxele la minimum și să-și construiască o reputație de filantropi, ascunzând, de fapt, narcisismul și setea de recunoaștere.
Trendul de redenumire a instituțiilor în urma donațiilor masive este omniprezent. În San Francisco, fostul Spital General este acum Centrul Medical Priscilla și Spitalul General și de Traumatologie, după o donație de 75 de milioane de dolari din partea fondatorului Facebook, Mark Zuckerberg, și a soției sale, Priscilla Chan, în 2015. Acest lucru ilustrează modul în care sumele colosale sunt transformate în moșteniri personale.
Influența giganților tehnologici în sfera culturală este în creștere. Companii precum Yahoo, Apple, Instagram și TikTok sunt sponsori recurenți ai evenimentelor culturale majore, extinzându-și astfel autoritatea dincolo de lumea digitală către artă și modă.
Jurnaliștii și analiștii își exprimă îngrijorarea cu privire la această tendință, în special în contextul inegalităților sociale în creștere. Ei sugerează că astfel de gesturi "filantropice" pot distrage atenția de la problemele sistemice, în timp ce bogații își acumulează averile. Extinderea Institutului Costumului, un proiect de 50 de milioane de dolari, a generat deja tensiuni interne la Met, legat de spațiu și finanțare privată.
Cu toate acestea, familia Tang continuă să-și extindă influența filantropică. Pe lângă Met, ei au făcut o donație record de 40 de milioane de dolari pentru a aduce Orchestra Filarmonică din Los Angeles la New York începând cu 2026. De asemenea, au donat 20 de milioane de dolari Societății Istorice din New York pentru a crea aripa dedicată democrației americane, care va fi inaugurată la a 250-a aniversare a Statelor Unite în 2026 și va purta numele Tang.
Oscar L. Tang, un finanțist chinez pensionar de 87 de ani, și soția sa, Agnes Hsu-Tang, 53 de ani, arheolog și istoric, sunt membri influenți ai consiliilor de administrație ale unor instituții culturale majore. Ei consideră că au o obligație de a reinvesti bogăția în societate. Fiind fără descendenți comuni, ei văd aceste proiecte filantropice ca pe "copiii" lor, o modalitate de a-și asigura nemurirea numelor lor. Activismul lor include și lupta împotriva urii anti-asiatice, ceea ce le consolidează poziția într-un peisaj filantropic dominat istoric de alte grupuri.