Generațiile Z și Alfa: Principalii Aliați ai Lecturii în Spania

Generațiile Z (născuți între 1996 și 2010) și Alfa (sub 15 ani), inițial considerate a fi cele care vor întoarce spatele cărților datorită faptului că sunt nativi digitali, s-au transformat în principalii aliați ai lecturii, garantând viitorul acesteia în Spania. Pandemia de COVID-19 din 2020 a creat o punte între lumea analogică și cea virtuală, contribuind la faptul că 75 din 100 de tineri citesc cărți, cu 10% mai mult decât media generală din Spania (65,5%), conform Barometrului Obiceiurilor de Lectură și Cumpărare de Cărți 2024, realizat de Ministerul Culturii.

"Nu doar că spulberă mitul conform căruia nu citesc, dar au transformat lectura într-un element propriu, diferit de ceea ce ne imaginam. Și-au găsit propriul drum în lectură: mai liber, mai vizual și mai conectat la interesele și emoțiile lor", afirmă Miguel Iglesias, librar la Letras a la Taza, în Tudela, și președinte al CEGAL (Confederația Spaniolă a Breslelor și Asociațiilor de Librării din Spania).

Cheile acestei reconfigurări, conform unei duzini de experți consultați de Джерело новини, printre care scriitori, librari, editori, cercetători și promotori ai lecturii, ar fi faptul că tinerii văd cartea ca pe o oază sau un refugiu din lumea ecranelor și a hiperconexiunii, unde au descoperit plăcerea lecturii și o formă de socializare. O analiză care reiese și din barometrul Ministerului Culturii.

Tinerii între 14 și 24 de ani, cei mai mari cititori

Aceasta este consecința creșterii constante a literaturii pentru copii și tineret începând cu 2012, în plină criză economică și a sectorului, stimulată de rețelele sociale și internet cu prescriptorii lor, oferta editorială vastă de teme, design și formate de cărți, autori tineri care tratează cititorii ca pe egali, recunoașterea lecturii ca plăcere fără prejudecăți sau elitism, respectul părinților și adulților față de gustul literar al tinerilor, desacralizarea lecturii ca ceva solemn sau plictisitor și campaniile guvernamentale care includ planuri mai flexibile și mai puțin impunătoare în centrele educaționale.

"În relația tinerilor cu cartea s-a produs o transformare: se apropie de ea așa cum o fac de obicei cu muzica", afirmă Daniel Fernández, președintele Federației Breslelor Scriitorilor din Spania. Și oferă indicii despre unele efecte: "Autori care devin idoli ai maselor, saga-uri care au vânzări uriașe, prezentări pline de public tânăr înflăcărat, un colecționarism cu acea nouă pasiune pentru edițiile cu coperți ilustrate sau cu orice altă caracteristică. Este ceea ce am putea numi fenomenul Harry Potter, care a marcat începutul și a fost impulsul unei tendințe". Editorul subliniază că editurile au înțeles potențialul acestor generații dincolo de lecturile impuse în școli.

Este rezultatul combinării mai multor fenomene care se susțin pe două axe, explică María José Gálvez, responsabilă de Direcția Generală a Cărții, Benzii Desenate și Lecturii: "Politicile publice de sprijinire a lecturii pe termen lung și alianțele cu întregul ecosistem al cărții și cu ansamblul Administrațiilor publice". Gálvez adaugă două elemente intangibile: "Îmbunătățirea percepției asupra lecturii, care acum este văzută ca ceva mai important, la care mulți nu vor să rămână în urmă; și considerarea că lectura este, în același timp, un fapt individual, dar și colectiv, social".

Cartea își face loc într-un ciberspațiu suprasaturat de stimuli, unde tinerii au învățat să-și aleagă lecturile, recunoaște Manuel González, de la Grupul Anaya. În 2019, își amintește editorul, "înainte de pandemie eram aproape de 60% cititori în timpul liber, în 2020 s-a trecut la 64%, iar astăzi acest procent ajunge la 65,5%. Adică, o creștere de 5,5 puncte în cinci ani. Este una dintre cele mai mari creșteri din Europa. Și dacă în Spania procentul tinerilor cititori este de aproape 75%, în Europa trebuie să fie cifre similare".

Pandemia a fost un punct de inflexiune care "a contribuit la crearea obiceiului de a citi la mulți tineri care s-au săturat de ecrane și au recurs la cărți. Rețelele sociale și fenomenele bookstagram și booktok au făcut restul", subliniază Elena Martínez, scriitoare și directoare a Festivalului de Literatură pentru Copii și Tineret din Tres Cantos, Madrid.

Este generația care a văzut nașterea și creșterea youtuberilor care s-au metamorfozat în influenceri de cărți și au observat cum "rețelele le ofereau sprijinul unei comunități de cititori unde se recomandă unii pe alții. Există o piață diversă și amplă care caută să se adapteze cerințelor lor. Acum subversivul este hârtia", proclamă Mónica Rodríguez Suárez, câștigătoarea Premiului Național pentru Literatură pentru Copii și Tineret 2024 pentru Umiko.

Este puterea teritoriului booktok, booktube sau bookstagram pentru că, spune Miguel Iglesias, "acum rețelele sunt marea vitrină și recomandarea între egali cântărește mai mult decât cea a oricărui 'expert' și creează comunitate: a citi nu mai este o activitate solitară, este ceva ce se împărtășește".

Această generație a lumii duale, constată Estrella García, librar la Oletvm, din Valladolid, "recunoaște prestigiul cărții, dar eliminând acea aură conform căreia lectura este impenetrabilă sau plictisitoare și o fac mai accesibilă. Și cunosc ceea ce se mișcă dincolo de siglele tradiționale pe platforme precum Wattpad, unde văd că există tineri ca ei care scriu". Fenomenul rețelelor, punctează Damià Gallardo, librar la Laie din Barcelona, "se poate datora unei întoarceri sau redescoperiri a lumii analogice, care oferă experiențe ce se conectează cu toate simțurile, generând o plăcere și o experiență diferite de ofertele digitale".

"Au sărit în aer prejudecățile care afirmă că a citi este plictisitor și puțin distractiv pentru adolescenți", sentențiază María Lorenzo, premiul Jordi Sierra i Fabra pentru Tineri pentru El muñeco del maestro. Se datorează, recunoaște scriitoarea, "măiestriei celor care au știut să transforme neliniștile noastre în povești și, mai ales, agora digitală unde împărtășim, ca rapsozii antici, liturgia cuvântului".

La aceasta contribuie faptul că se acceptă, din ce în ce mai mult, că lectura este plăcere, conform lui Esther Madroñero, care a fost librar timp de două decenii la Kirikú y la Bruja, Madrid. Dar există ceva anterior plăcerii, clarifică Madroñero: "A căuta ceva care îți place în orice gen literar, ceea ce duce la alte teme, cărți, autori și niveluri de dificultate. Trebuie să respectăm gustul copiilor și tinerilor și să nu-l impunem pe cel al adulților". Ea recomandă clasificarea lui Richard Bamberger în La promoción de la lectura, pe care a făcut-o la cererea Unesco, în 1975: "Nu există cititori puri care preferă o singură clasă de carte". Și indică patru clase de cititori: romantic, realist, intelectual și estetic. Mónica Rodríguez cere să nu se disprețuiască ceea ce citesc tinerii pentru că "în acest amalgam coexistă cărți mai comerciale cu altele mai literare, la fel cum se întâmplă în literatura pentru adulți".

O lume în expansiune care implică rețeaua de biblioteci publice din Spania și accesul la lectură cu multiplele sale activități. María José Gálvez asigură că, de exemplu, din 2021, Ministerul Culturii a investit aproape un milion de euro în licențe de cărți electronice, de literatură pentru copii și tineret și în benzi desenate pentru platforma eBiblio.

Penultimul aliat este audiobook-ul. În Spania, 8% ascultă audiobook-uri, cifră care ajunge la 13% în rândul celor sub 30 de ani, confirmă Javier Celaya, cofondator al dosdoce.com. În Statele Unite, adaugă el, audiobook-ul a depășit cu 11%, față de ebook, 10%. "Crește în generațiile Z și Alfa. Există studii care indică faptul că procesul cognitiv de a citi un text este diferit și mai profund, dar a-l asculta nu este cu mult inferior".

Minunat la acest scenariu pentru Luis González, directorul Fundației Germán Sánchez Ruipérez, "este consolidarea obiceiurilor de lectură: se citesc tot mai multe cărți, deci se cumpără tot mai multe". "În studiile noastre calitative detectăm mai multe elemente", semnalează el: "Lectura cărților de plăcere este ceva ce oferă o odihnă emoțională tinerilor în fața interacțiunii continue pe internet. Și lectura anumitor titluri sau genuri ajută la sentimentul de apartenență la o comunitate. Legat de acesta din urmă este sentimentul de apartenență și faptul că rețelele în care se interacționează funcționează ca forumuri de prescripție între egali, precum și ca o oportunitate pentru un anumit leadership".

Un optimism generalizat pe care nu-l împărtășește pe deplin David Lozano, premiul Edebé de Literatură Juvenilă 2025, pentru La cacería, și a altor trei premii din 2004. După experiența sa de a susține prelegeri în școli, Lozano lansează mai multe întrebări: cât timp există pentru lectură în orarul școlar?, din ce materii se încurajează?, cum va stimula lectura sau va selecta titluri bune pentru elevii săi un profesor care nu citește? Provocarea, afirmă el, "este de a reuși ca, în cazurile elevilor care răspund bine la această mediere, să nu devină pentru ei ceva anecdotic și să evolueze spre cititori cu discernământ. Cealaltă mare provocare este de a reuși ca cei care nu citesc nimic să-și dea seama că lectura poate coexista cu alte pasiuni". David Lozano este convins că obiectivul este "de a descoperi că este o activitate plăcută. Poate că ne confruntăm cu un deficit în înțelegerea lecturii și în comunicarea scrisă, ale căror capacități trebuie predate și antrenate, iar pentru asta lectura cărților este de neînlocuit".