Gerard Oms în călătoria acceptării

Gerard Oms (1983) a decis să plece în Olanda la 24 de ani într-o călătorie de acceptare. «Trăiam o criză de identitate sexuală, am fost într-un blocaj emoțional mult timp», explică el. Despre această perioadă a vieții sale în care a vrut să schimbe totul a rezultat primul său film. «Foarte departe» a avut premiera la Festivalul de la Málaga, unde a câștigat Premiul Special al juriului de critică și Biznaga de Argint pentru cel mai bun actor pentru protagonistul său, Mario Casas.

Este povestea lui Sergio, un fan al lui Espanyol care în 2008 călătorește la Utrecht cu familia pentru a-și încuraja echipa. După ce are un atac de panică, decide să rămână în Olanda. Se trezește într-o țară străină fără bani, fără prieteni și fără a vorbi limba. «Tot ce i se întâmplă personajului are legătură cu ce mi s-a întâmplat mie. Aveam ideea romantică despre această țară care în acel moment cucerise multe libertăți. Dar odată ajuns acolo, mi-am dat seama că este încă, ca majoritatea lumii, o societate clasistă, rasistă și sexistă», afirmă regizorul. Nu e loc pentru străini. Protagonistul este înconjurat de o precaritate pe care a trăit-o și Oms. «Filmul este plin de anecdote din călătoria mea, dar construcția lui Sergio nu este niciodată din dorința de a mă imita», clarifică el.

Millán Salcedo făcând sketch-ul «Maricón de España», Tom Hanks murind de SIDA în Philadelphia sau coaforul din cartierul său care a murit de aceeași boală în 92. Acestea erau singurele repere la care avea acces când la 10 ani începea să privească lumea cu curiozitate. «Nu puteam să-mi accept orientarea sexuală pentru că nu voiam să fiu expulzat din grup. Voiam să fiu iubit și nu voiam să fac pe nimeni să sufere. Cu filmul vreau să răspund de ce o persoană din generația mea care a crescut într-o familie progreșistă, deschisă, într-un loc al iubirii, nu se putea accepta», argumentează Oms, și adaugă: «În «Foarte departe» există o reconciliere cu mine însumi și dorința de a genera o referință pe care nu am avut-o sau nu am văzut-o». Cineastul asigură că cultura și vizibilitatea trebuie să meargă mână în mână pentru a combate un discurs al urii care este mai prezent ca niciodată.

Cu Mario Casas lucrează de șase ani ca parteneri. A fost «coach-ul» său de interpretare în multe dintre filmele sale, iar pe baza filmărilor, repetițiilor și construcțiilor de personaje, au ajuns să fie prieteni apropiați. «El a fost cel care m-a invitat să fac pasul. A fi cineast nu intra în planurile mele de viață, dar am început să scriu o poveste pe care nu o puteam încredința oricui. Este o bucată din viața mea. De aici, am făcut un pact: eu aș scrie ceva foarte intim vrând ca el să fie cel însărcinat să-l lanseze în lume, iar el trebuia să aibă angajamentul nudității. Pentru prima dată s-ar deschide fragilității, îndoielii, iubirii, acestor emoții care sunt atât de greu de arătat». În 2021, actorul i-a dedicat primul său Goya pentru «Nu vei ucide». «M-ai făcut să mă schimb ca actor», spunea Casas. În «Foarte departe» interpretează un protagonist asfixiat care își deconstruiește încet armura. «Am lucrat de la fizic pentru că de acolo se poate minți cel mai puțin. Ne-am înscris la dans contemporan pentru că era ceva care trebuia demontat din corp», comentează Oms.

Banda sonoră a Silviei Pérez Cruz a fost culminarea scrisorii către magi pe care Gerard Oms o avea în minte. David Verdaguer, Nausica Bonín și un poem de Miquel Martí i Pol completează primul lungmetraj al lui Gerard Oms care va fi lansat în cinematografe pe 11 aprilie.