Scriitoarea și jurnalista spaniolă María Iglesias, cunoscută pentru abordarea temelor legate de migrație și drepturile omului, a publicat romanul "Puro empeño" (Pură hotărâre), care explorează dilema obedienței față de legile considerate nedrepte.

Iglesias, în vârstă de 49 de ani, originară din Sevilla, se dedică scrierii despre migrație, influențată fiind de propria istorie familială și de experiențele personale. Părinții ei au fost militanți antifranchiști, iar o vizită în Mitilene, Lesbos, unde a asistat la debarcarea refugiaților dintr-o ambarcațiune, a marcat-o profund, transformând-o dintr-un simplu observator într-o persoană implicată activ în ajutorarea acestora.

Romanul "Puro empeño" prezintă povestea a două prietene europene care se confruntă cu o decizie dificilă: să aducă ilegal în Spania un bebeluș respins, fiul unei adolescente marocane și al unui bărbat din Mali, decedat în timp ce încerca să sară peste gardul de la Melilla.

"Migrația este un impuls inevitabil, profund conectat cu speranța. Speranța este de neextirpat, este naturală, la fel ca empatia. Există o necesitate umană: dacă acolo unde ești nu-ți poți dezvolta potențialul, atunci cauți o cale. Acesta este sensul vieții", afirmă María Iglesias.

Scriitoarea critică viziunea unidimensională asupra migranților și subliniază importanța de a avea o reprezentare mai mare a persoanelor afro, latine și orientale în spațiul public spaniol, pentru a combate stereotipurile și a reflecta realitatea sociologică a țării.

De asemenea, Iglesias abordează subiectul "expatriaților" (migranți bogați), sugerând că o viziune utilitaristă asupra migrației este greșită. Ea insistă că trebuie să ne concentrăm pe dreptul intrinsec al fiecărei persoane de a migra, indiferent de originea sa.

În final, María Iglesias subliniază că politicienii ar trebui să evite tentația de a justifica discursul rasist al extremei drepte din cauza fricii de a pierde voturi. Ea pledează pentru o abordare care să nege categoric ideea că migrația este o problemă sau o activitate infracțională, și să se concentreze pe drepturile omului și justiția socială.