«Esa diva», piesa cu care Melody reprezintă Spania la Eurovision 2025, generează multă discuție. Cântăreața tocmai a lansat o versiune simfonică a melodiei, înregistrată cu Orchestra și Corul RTVE, la câteva săptămâni după prezentarea versiunii definitive care va răsuna în mai la Basel (Elveția) și care a beneficiat de noi producători față de cea care a triumfat în februarie la Benidorm Fest.

Schimbările sonore și campania de promovare desfășurată de RTVE și de cântăreață în întreaga Europă încep să dea roade. Treptat, propunerea spaniolă urcă în clasamentele oficiale de pariuri, deși rămâne departe de primele locuri. Situată inițial pe locul 33, după prezentarea noii versiuni a piesei «Esa diva», Melody a urcat pe locul 30, iar la începutul lunii aprilie, a avansat din nou până pe locul 28.

Pentru producția acestei noi versiuni a piesei lui Melody, RTVE i-a angajat pe Rick Parkhouse și George Tizzard, duo britanic cunoscut sub numele de Red Triangle, care a lucrat cu artiști internaționali precum Måneskin, Charlie Puth și Green Day. Pentru partea clasică spaniolă a piesei «Esa diva», s-a apelat la un tânăr producător muzical cu experiență pe piața europeană. Este vorba despre Guillem Vila Borras, originar din Valencia și stabilit în Norvegia, care produce muzică pentru artiști pop și electronici din această țară.

Acestea sunt cele două versiuni ale piesei «Esa diva» și iată cum analizează schimbările lor diverși experți în producție muzicală.

Versiunea Benidorm Fest vs. Versiunea Eurovision

Emilio Mercader, director artistic la MercaderLab și profesor la școala de arte TAI, consideră că versiunea originală a piesei «Esa diva» are «aranjamente și o sonoritate apropiat&abrave; de ceea ce făcea artista în anii precedenți, cu unele tușe electronice pentru a se apropia de publicul Eurovision. Propunerea sa pentru Benidorm Fest a fost bine înțeleasă în concurs și în țară, dovadă fiind victoria sa», analizează acesta.

«Instrumentația pe care o putem observa în versiunea originală este așezată pe o bază electronică apropiată de dance, cu chitare spaniole, castaniete și percuții epice care amintesc publicului larg de concepte muzicale legate de flamenco și de specificul spaniol», explică Mercader. În schimb, noua versiune, gândită pentru competiția din luna mai de la Basel (Elveția), «evită bombardamentul constant de elemente care amintesc de muzica exportată de Spania în deceniile trecute», compară el. Deși acele melodii și acompaniamente de chitară apar în continuare în noua «Esa diva», o fac «într-un mod mult mai reținut, lăsând spațiu unui nou aranjament de coarde și unui arpegiu diferit de chitară spaniolă».

Basul care marchează timpii accentuați ai fiecărei măsuri și pulsul cântecului apare mai târziu în această a doua versiune, subliniază Mercader: «Acum apare în pre-refren, în loc să fie prezent încă din prima strofă. Iar refrenul este complet degajat de chitare și elemente spaniole».

«În al doilea pre-refren găsim niște coruri cu textură vocoder — un sintetizator de voci — iar interludiul cântecului amintește de propunerea pop electronică a unor artiști precum Lady Gaga, pentru a culmina cu o demonstrație vocală a interpretei, care funcționează întotdeauna la Eurovision», concluzionează Mercader.

Carlos Marco, artist implicat pe scenă și în culise în aproape toate edițiile Benidorm Fest și creator al mai multor academii muzicale, precum Jukebox, a analizat și el diferențele obiective dintre cele două versiuni în ceea ce privește producția, instrumentația și abordarea. Deși ambele versiuni ale piesei «Esa diva» împărtășesc structura și melodia principală, abordările lor de producție sunt diferite, comentează Marco.

«Versiunea originală are o instrumentație mai elaborată, cu un mixaj cu mai multe straturi, nuanțe și dinamică. Tratamentul vocal este mai natural și direct, iar construcția fiecărei secțiuni oferă contraste și varietate armonică», subliniază muzicianul. «Versiunea pentru Eurovision introduce o deschidere simfonică, prioritizează basul electronic și adoptă un pattern ritmic mai marcat, cu influențe latine. Mixajul este mai compact și centrat pe impactul sonor, cu un tratament vocal mai procesat, cântat mai subtil și utilizarea corurilor ca element proeminent», compară el.

În timp ce originalul «are un tratament ritmic mai hibrid, mai puțin marcat de urban și mai deschis în structura sa», patternurile ritmice ale versiunii eurovisionistice «adoptă o abordare mai latino, cu un pattern ritmic mai marcat și apropiat de reggaeton, întărit de basuri electronice cu sunete în frecvențe joase», continuă el.

«Ambele versiuni folosesc resurse diferite pentru a nara aceeași melodie: originalul, prin bogăția armonică și evoluția sonoră; cea eurovisionistică, prin forța ritmică și proiecția teatrală. Nu este vorba despre care este mai bună sau mai rea, ci despre două lecturi posibile ale aceluiași mesaj muzical», rezumă artistul, fost membru al trupei Auryn.

Ce este un producător muzical?

Emilio Mercader, director artistic la MercaderLab, explică în ce constă munca unui producător muzical: «Un producător muzical este pentru muzică ceea ce un regizor este pentru film sau teatru în partea artistică. De asemenea, el este cel care se va ocupa de crearea unui sunet, a unei identități, în definitiv, a unui brand, împreună cu casa de discuri, dacă există, sau direct cu artistul», comentează el.

Sunetul unei piese sau al unui album este «tot acel ansamblu de aranjamente, melodii, versuri, instrumentație, armonii și ritmuri care vor face artistul unic și recognoscibil», comentează Mercader. «Pentru aceasta, noi, producătorii, folosim instrumente precum armonia, ritmul sau versurile, pe lângă instrumentele și sonoritațile specifice fiecărui stil. Astfel, putem seduce publicul căruia artistul dorește să i se adreseze», continuă el.

Este important să nu confundăm conceptul de producător cu cel de aranjor sau beatmaker, avertizează Mercader. «În ultimii ani, termenul de producător muzical a fost folosit pentru a desemna persoane care realizează aranjamente, de obicei cu un computer, pe baza unor versuri sau creează baze ritmico-armonice care vor conduce la melodii și, în final, la o piesă», punctează el.