Moștenirea intelectualilor catalani exilați în Mexic, forțați să plece din Spania în timpul Războiului Civil, continuă să fie un subiect de studiu și o prezență semnificativă în universitățile mexicane, în ciuda trecerii timpului. Scriitori și gânditori precum Ramon Xirau, Avel·lí Artís Gener, Ferran de Pol și Agustí Bartra au lăsat o amprentă profundă asupra peisajului cultural și academic al țării, deși o parte din opera lor riscă să fie uitată.

O mare parte din activitatea lor culturală a fost extrem de prolifică: au scris, au predat, au fondat reviste și edituri. Dar întreaga acea lume s-a evaporat de-a lungul deceniilor, iar urmele lor sunt cel mai prezente în universități.

Cazul lui Ramon Xirau este emblematic. Născut la Barcelona în 1924, a ajuns în Mexic cu familia sa în 1939. Tatăl său, Joaquim Xirau, decan al facultății de Filosofie și Litere din Barcelona, a găsit și el un loc la Universitatea Națională Autonomă a Mexicului (UNAM), cel mai mare centru de studii din America Latină și un veritabil incubator cultural. Contribuția lui Joaquim Xirau la filosofia mexicană a fost imensă, iar moartea sa prematură, la 51 de ani, a schimbat peisajul filosofic al țării.

Fiul său, Ramon Xirau, i-a urmat exemplul, concentrându-și opera pe concepte precum prezența, timpul, tăcerea și legăturile dintre poezie și filosofie. A fost un mentor și un maestru pentru mulți, iar opera sa, inclusiv "Introducción a la historia de la filosofía" (1964), rămâne un manual fundamental în școlile mexicane. Reputația sa poetică i-a adus premii prestigioase, inclusiv Premiul Internațional Octavio Paz de Poezie și Eseu, Octavio Paz numindu-l "omul-punte" între cele două maluri ale Atlanticului.

Un alt filosof catalan important, legat de UNAM, a fost Luis Villoro, a cărui mamă era mexicană. Deși nu a fost refugiat republican, a fost un "dublu exilat", ajungând în Mexic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Legatul său intelectual cel mai notabil este sprijinul său solid pentru indigenism, în special pentru zapatismul din anii '90.

Intelectualitatea catalană s-a integrat profund în universități și în marile edituri mexicane. Instituții precum Colegio de México și Fondo de Cultura Económica, fondate de exilați republicani, continuă să fie piloni culturali. Fondo de Cultura Económica a jucat un rol crucial în "salvarea" operelor uitate ale exilaților, publicând colecții de poezie bilingve, inclusiv opera completă a lui Ramon Xirau.

Cu toate acestea, interesul pentru literatura catalană în Mexic a scăzut începând cu anii '80, iar astăzi, doar marile figuri precum Xirau sunt menținute în atenția publicului datorită prestigiului și influenței moștenitorilor în elita culturală mexicană. Orfeó Català de Mèxic, o instituție fondată la începutul secolului XX de primele valuri de migranți, încearcă să revitalizeze interesul printr-un proiect de bibliotecă ce a reunit peste 12.000 de volume.