Netflix lansează „Spre Nord de Nord”, o comedie inuită care explorează o cultură necunoscută

Netflix lansează „Spre Nord de Nord”, o comedie inuită care explorează o cultură necunoscută

În câteva cuvinte

Netflix a lansat serialul „Spre Nord de Nord”, creat de inuiți, care îmbină comedia cu explorarea culturii și traumelor acestui popor. Plasat în Arctica canadiană, serialul a primit aprecieri și a fost reînnoit pentru un al doilea sezon.


Televiziunea este una dintre cele mai puternice unelte pentru a pune sub semnul întrebării reprezentările dominante și a genera noi semnificații. De aceea, lansarea internațională pe Netflix, pe 14 aprilie, a unui serial despre inuiți, creat și realizat de inuiți, este un motiv de sărbătoare.

Primul sezon al comediei „Spre Nord de Nord” („Al norte del norte”) constă din opt episoade emoționante și simpatice, de 25 de minute, care, mai ales, provoacă perspectiva colonială prin care au fost portretizați istoric așa-zișii eschimoși – un termen cu care, atenție, inuiții se simt ofensați să fie numiți.

Intriga primului sezon al serialului se concentrează pe despărțirea Siajei, o tânără inuită de 26 de ani, de soțul ei, un pilot narcisist și vânător de foci, dar și un abuzator tipic, cu care are o fiică. Povestea despre cum încearcă ea să își reconstruiască viața în Ice Cove, un sat fictiv din Arctica canadiană, combină situații comice tipice sitcom-urilor cu critici anticoloniale și comentarii despre trauma intergenerațională rezultată din represiunea și violența asupra acestui popor; și o face într-un mod natural, organic și accesibil tuturor publicurilor.

Alethea Arnaquq-Baril și Stacey Aglok MacDonald, creatoarele serialului și ele însele inuite din Nunavut (Canada), povestesc că povestea a apărut, ca multe altele, într-o seară la un pahar. Tocmai terminaseră de filmat „The Grizzlies”, un lungmetraj foarte dur despre problemele violenței, alcoolismului și sinuciderii în rândul adolescenților din Arctica canadiană și doreau să schimbe registrul, să ajungă la o audiență mai largă.

„Am vrut să spunem o poveste pe care oamenii să nu fie nevoiți să se pregătească emoțional pentru a o vedea, să poată pur și simplu să se așeze și să se bucure de ea, și să simtă că pot face parte din conversație, ca și cum ar fi acolo cu noi, vorbind”, explică Aglok MacDonald, care avea deja experiență în genul comediei.

Când s-au apucat de treabă, izolarea impusă de pandemie nu a făcut decât să le confirme dorința de a scrie un serial reconfortant, care să fie, de asemenea, o „scrisoare de dragoste” pentru comunitatea lor, așa cum spune Aglok MacDonald. Și deși cele două creatoare au lucrat în documentare, filme și seriale destinate publicului inuit, de această dată căutau un impact mai mare. „Acest serial, de la început, am vrut să fie ceva comercial, atrăgător și pe care întreaga lume să îl poată înțelege. A fost o alegere foarte conștientă și de aceea am propus-o Netflix”, povestește Arnaquq-Baril.

„Spre Nord de Nord” este primul serial original Netflix produs în întregime în Canada. Proiectul este o coproducție cu postul public Canadian Broadcasting Corporation (CBC), în colaborare cu APTN, un canal dedicat conținutului creat de și pentru comunitățile indigene din țară. S-a filmat predominant în Iqaluit, capitala teritoriului arctic canadian Nunavut, unde peste 500 de localnici au participat ca figuranți.

Pentru Arnaquq-Baril, sprijinirea talentului inuit a fost o parte fundamentală a proiectului. „Jumătate din echipa de scenariști era inuită. Și în producție, am avut atât profesioniști inuiți deja calificați în diferite departamente, cât și ucenici care făceau primii pași în industrie, pe care i-am integrat în diferite echipe”, explică ea.

Funcția pedagogică s-a extins și la membrii non-indigeni, pentru care au organizat un atelier cu mai mulți vorbitori, unde participanții au putut învăța despre istoria locală și acordurile de revendicare a pământurilor dintre inuiți și guvernul canadian. „Există multe națiuni distincte în toată Canada și, desigur, în lume, fiecare cu propria sa experiență indigenă. Procesul de colonizare a fost diferit în fiecare loc. De aceea, am considerat fundamental să informăm întreaga noastră distribuție și echipă vizitatoare despre anumite realități istorice ale Arcticii canadiene”, subliniază Aglok MacDonald.

Schimbul de experiențe și învățarea între diferitele populații care au participat la filmări este ceva ce subliniază și Anna Lambe, actrița principală care interpretează rolul Siajei: „A fost foarte frumos să văd cum mulți membri ai echipei care veneau din sud s-au îndrăgostit de nord și de provocările implicite ale filmării acolo. În același timp, mulți oameni inuiți s-au îndrăgostit de cinema și televiziune și acum vor să se dedice acestei industrii”.

Printre infrastructura care susține cinema-ul inuit, Lambe menționează Red Marrow Media, compania de producție a lui Arnaquq-Baril și Aglok MacDonald, al cărei impact depășește reprezentarea și vizibilitatea problemelor din nord, injectând bani într-o economie care are nevoie de ei și sprijinind comunitatea artistică locală. „Au făcut o muncă incredibilă căutând articole artizanale indigene. Parka-urile și toată garderoba sunt realizate de croitorese inuite, care sunt foarte iubite și apreciate în teritoriu. Arta designerilor indigeni a ridicat cu adevărat serialul la un alt nivel”.

După premiera internațională a primului sezon, serialul a intrat în top zece Netflix în unele țări, inclusiv Spania, pentru câteva săptămâni. „A fost foarte interesant să văd cum persoanele care nu sunt din nord au vrut să-l înțeleagă, să aprofundeze, să învețe mai mult despre inuiți și despre Nunavut”, spune Lambe. Critica a primit proiectul cu entuziasm, iar CBC și Netflix au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că va exista un al doilea sezon. Se pare că „Spre Nord de Nord” va pune pe hartă un popor istoric marginalizat și necunoscut, care până în aprilie avea puține exemple de reprezentare culturală la această scară.

Read in other languages

Про автора

Sorina este o jurnalistă care scrie despre probleme sociale din Spania, ea are abilitatea de a ridica întrebări importante și de a atrage atenția publicului.