În depozitele Muzeului Arheologic Național (MAN) din Madrid

În depozitele Muzeului Arheologic Național (MAN) din Madrid, într-o vitrină cu condiții adecvate de umiditate și temperatură, se află din 23 februarie mumia guanche care era expusă în spațiul dedicat Arheologiei Canare. Ministerul Culturii a decis retragerea acesteia, în conformitate cu Carta de angajament pentru tratamentul etic al rămășițelor umane în muzeele de stat, anunțată în aceeași zi de departamentul condus de Ernest Urtasun. Această Cartă de angajament a fost publicată și pe site-urile web ale celor 16 muzee de stat, gestionate de Direcția Generală a Patrimoniului Cultural și Arte Frumoase, din cadrul Ministerului Culturii.

Conform informațiilor oferite de Ministerul Culturii, au fost retrase 10 piese. În muzeele de stat, conform departamentului lui Urtasun, «există 14.845 de rămășițe umane, majoritatea aflându-se deja în săli de rezervă înainte de aplicarea Cartei». Din această cantitate, MAN deține cele mai multe, cu 10.060, urmat de Muzeul Național de Antropologie, cu 4.448, conform publicației La Vanguardia. Astfel, Ministerul Culturii a reluat o dezbatere lansată cu ani în urmă în numeroase muzee occidentale, deși nu au existat campanii de respingere a expunerii acestor rămășițe în centrele de stat.

Mumia unei femei egiptene, din perioada 730-650 î.Hr., în Muzeul Arheologic Național.

În Cartă se stabilește, ca «principiu general» pentru aceste muzee, «neexpunerea publică a rămășițelor umane». După publicarea acesteia, piesele retrase, conform Ministerului Culturii, sunt: în MAN, pe lângă mumia guanche, care se afla acolo din 2015, un pithos (vas) cu schelete cu părți de la mai mulți indivizi, din cultura argarică (sud-estul peninsulei Iberice). În Muzeul Americii, un craniu deformat al culturii atacameña (Chile), un instrument muzical cu mandibulă umană (Polinezia), două persoane mumificate (Peru) și o tsantsa (cap redus), din cultura shuar (Ecuador). Un alt cap redus din această cultură a fost scos din cel de Antropologie, care în 2022 făcuse deja același lucru cu scheletul gigantului extremadurian Agustín Luengo Capilla. Din Muzeul Național de Artă Romană (Mérida) a fost eliminată o înhumare, iar din Muzeul Național și Centrul de Cercetare Altamira (Santillana del Mar, Cantabria) un craniu din peștera Las Estalactitas.

Cu toate acestea, în Arheologic rămân două mumii egiptene, înfășurate în bandaje, precum și scheletul unei înmormântări a unui bărbat din epoca bronzului antic, din cultura argarică, pe lângă cranii, mandibule și dinți. Oare o contradicție? Întrebat, ministerul răspunde că «persoanele mumificate din sala Egiptului respectă recomandările: sunt contextualizate, sunt prezentate cu respect și demnitate, iar comunitatea de origine nu se opune expunerii lor. În plus, sunt rămășițe acoperite cu bandaje și cartonaje».

Înmormântarea unui bărbat din cultura argarică (Almería), aparținând epocii bronzului antic.

Ministerul susține că criteriile care guvernează Carta sa răspund celor din Codul de deontologie pentru muzee [a cărui ultimă redactare este din 2004], al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM), un ONG care consiliază UNESCO. Iar decizia asupra a ceea ce se retrage sau nu a fost luată de «fiecare muzeu, conform recomandărilor Cartei».

Acest text definește rămășițele umane ca «cele care pot fi atribuite speciei Homo sapiens [ființele umane]. Se includ corpuri complete sau părți ale acestora; oase, persoane mumificate, țesuturi moi, organe, secțiuni de țesut, embrioni, fetuși, piele, păr și unghii».

Acum, în MAN, cel mai vizitat dintre muzeele de stat în 2024 (nu intră în această listă instituții precum Prado sau Reina Sofía), cu 627.334 de persoane, în spațiul în care se afla mumia guanche există doar o etichetă: «Vitrină în remodelare». Înainte era un bărbat care a trăit între secolele XII și XIII și fusese găsit în râpa Herques (Tenerife), alături de alte sute, în 1764, conform unui studiu al Arheologicului. Guanches au fost un popor care a trăit în Insulele Canare înainte de cucerirea castiliană de la sfârșitul secolului al XV-lea.

Niște școlari contemplă vitrinele cu mumiile din Guayadeque, în Muzeul Fortaleza (Gran Canaria).

Conform Ministerului Culturii, sunt excluse din măsurile incluse în Cartă «acele piese care, conținând rămășițe umane, nu au caracter ritual sau religios, având considerația de obiecte pentru amintire (păstrarea părului, portrete, tablouri, brățări, broșe, cercei sau inele cu păr uman și șuvițe de păr), precum și obiecte pentru joacă (păpuși cu păr natural)».

De asemenea, se stabilesc excepții de la interdicția de a expune rămășițe umane. «Când este absolut necesar pentru a transmite cunoștințele pe care se dorește să le arate, cu condiția să nu existe o altă alternativă în discursul expozițional și să fie documentate și contextualizate». S-ar fi putut propune acest lucru în cazul mumiei guanche cu un panou explicativ mai complet? Răspunsul ministerului a fost că trupul ar putea reveni în acel loc «dacă se aduce mai multă valoare» în etichetă. Cultura nu a luat în considerare o posibilitate care se întâmplă în muzee din alte țări: plasarea unui paravan care să separe vitrina de spectator și în care să se avertizeze că în spatele ei se află un material sensibil.

În orice caz, Carta subliniază că rămășițele umane «trebuie tratate cu respect și demnitate». Arheologul canar Marco Moreno, de la Platforma Statală a Profesioniștilor din Arheologie (PEPA), se întreabă: «Ce înseamnă să le tratezi cu respect?». «În mod normal, un muzeu nu își bate joc și nu le scoate din context. Ceea ce se încearcă este să se predea istoria. Faptul că mumia guanche se afla într-o vitrină este o lipsă de respect? Acum aceste rămășițe au fost ascunse, ca și cum ar fi rușine, când ar trebui să li se acorde aceleași îngrijiri, dar fără posibilitatea de a le divulga».

Ministrul Culturii, Ernest Urtasun, în timpul unei vizite la Muzeul Americii, din Madrid, în aprilie 2024.

Moreno este managerul companiei Tibicena. Arheologie și Patrimoniu, care «lucrează de un sfert de secol cu rămășițe umane cu care se poate explica, de exemplu, alimentația pe care au avut-o și procesul morții». «Cum am putea face acest lucru fără să le expunem?». Tibicena gestionează Muzeul La Fortaleza, în Santa Lucía de Tirajana (Gran Canaria), «unde sunt expuse două mumii». Acest expert se întreabă, de asemenea, unde este limita în robinetul deschis de ministru: «Mâine s-ar putea să ni se interzică să expunem spațiile domestice ale populațiilor antice, deoarece sunt considerate locuri intime».

În cele din urmă, Carta spune că rămășițele umane vor fi tratate «în conformitate cu interesele și credințele comunităților și grupurilor etnice sau religioase de origine». Cu toate acestea, acest lucru nu pare să fi fost aplicat în cazul mumiei guanche.

Astfel, Cabildoul din Tenerife, instituția locală care a condus din 1976 lupta pentru recuperarea acestor rămășițe, a declarat prin intermediul președintei sale, Rosa Dávila, de la naționalista Coaliție Canariană (CC): «Exigăm repatrierea imediată», informează Guillermo Vega. «Ni se pare o ofensă adusă poporului tinerfeño și poporului canar. În Tenerife trebuie să fie», a asigurat ea înainte de a adăuga că nu a înțeles cum Executivul a decis să trimită mumia într-un depozit «fără a intra în contact» cu ei. «Mumia reprezintă nu numai un simbol al identității noastre, al patrimoniului nostru cultural, ci face parte din istoria exproprierii pământului nostru».

Mumia din râpa Guayadeque, în Muzeul La Fortaleza (Gran Canaria).

Conform lui Dávila, se deschisese «o oportunitate unică pentru ca autoritățile naționale să reconsidere restituirea mumiei guanche la locul său de origine». Cu toate acestea, de la MAN s-a argumentat întotdeauna că orice transfer ar pune în pericol integritatea mumiei. Niciuna dintre solicitările oficiale canariane succesive —inclusiv una din Senat— nu a fost luată în considerare.

Jusèp Boya, directorul Muzeului de Arheologie al Cataloniei (MAC), din Barcelona, ​​care nu aparține rețelei de muzee de stat, considera, într-o informație din acest ziar din 24 martie, că în inițiativa Culturii au «cântărit alți factori care nu sunt cei strict științifici». În MAC sunt expuse două schelete de bebeluși găsite într-o cercetare în vechiul oraș iberic Ullastret, din Girona.

Paleoantropologul José María Bermúdez de Castro, premiul Prințul de Asturia pentru Cercetare Științifică și Tehnică, pionier al sitului Atapuerca, este «obișnuit să lucreze cu rămășițe umane din toate epocile», spune el. «Îmi imaginez că prezența acestora în muzee poate răni sensibilitățile personale și sociale», motiv pentru care măsura i se pare «rezonabilă».

Una dintre sălile Muzeului Americii, din Madrid.

Ultimul exemplu de retragere a rămășițelor umane într-un muzeu din Spania a avut loc în recent reinauguratul Muzeu Național al Artelor Scenice (MNAE), din Almagro (Ciudad Real), care aparține Institutului Național al Artelor Scenice și al Muzicii (Inaem), organism autonom al ministerului. Până acum, într-o secțiune cunoscută sub numele de «măcelăria», erau expuse inima tenorului Giuseppe Anselmi și traheea tenorului Julián Gayarre, care au rămas împreună din dorința ambilor. Acum nu mai sunt. În ziua redeschiderii, 27 martie, Urtasun a declarat, fără a da detalii, că «în funcție de circumstanțe și de modul în care se fac, ar putea fi păstrate rămășițe umane în muzee», informează Rosana Torres.

Dacă se extinde atenția în afara Spaniei, este o problemă pe care au abordat-o muzee europene și americane, mai ales atunci când au existat revendicări din partea comunităților de descendenți ai persoanelor care au aparținut acelui colectiv. Cu toate acestea, fiecare țară are particularitățile sale. În Regatul Unit, Legea țesuturilor umane nu se aplică unghiilor și părului, a menționat un reportaj BBC de anul trecut, și este necesar consimțământul descendenților pentru a arăta rămășițe ale decedaților în ultimii 100 de ani.

Regele Felipe al VI-lea, însoțit de ministrul Culturii, Ernest Urtasun (al treilea din dreapta), președintele Castiliei-La Mancha, Emiliano García-Page (al doilea din stânga), și directorul Muzeului Național al Artelor Scenice, Beatriz Patiño (a doua din dreapta), în timpul vizitei la clădire la inaugurare, în Almagro (Ciudad Real), pe 27 martie.

Acest interval nu este luat în considerare în Germania. De la Muzeul de Peste Mări din Bremen, etnografic, s-a recunoscut că în ultimii ani atitudinea vizitatorilor față de aceste subiecte s-a schimbat. Muzeul American de Istorie Naturală, din New York, a repatriat peste o sută de rămășițe umane de nativi americani din colecția sa. În Muzeul Național al Scoției au fost eliminate chiar și fotografiile cu ființe umane (dezvelite) deoarece pentru unele culturi acestea au o valoare specială. MAN, cel puțin, arată pe site-ul său web fotografii și o fișă despre mumia guanche.

O dezbatere globală și națională. Între timp, rămășițele acelui canar de 1,62 metri înălțime și care își păstrează părul și dantura completă rămân ascunse de curioși, așa cum erau când a fost îngropat într-o râpă greu accesibilă de pe coasta sud-estică a insulei Tenerife.