Opera „Didone abbandonata” de Baldassare Galuppi, readusă la viață în Madrid după 273 de ani, cu ajutorul inteligenței artificiale

Opera „Didone abbandonata” de Baldassare Galuppi, readusă la viață în Madrid după 273 de ani, cu ajutorul inteligenței artificiale

În câteva cuvinte

Opera pierdută a lui Baldassare Galuppi, "Didone abbandonata", a cărei premieră a avut loc în Madrid în 1752, va fi interpretată din nou după 273 de ani. Restaurarea partiturii a fost realizată cu ajutorul unui proiect care folosește inteligența artificială pentru a decodifica manuscrise vechi.


Ansamblul Nereydas, sub bagheta lui Javier Ulises Illán, a restaurat și va prezenta publicului opera „Didone abbandonata” de Baldassare Galuppi. Această lucrare, a cărei premieră a avut loc în Madrid în 1752, nu a mai fost interpretată de atunci. Renașterea ei a fost posibilă grație unui proiect unic ce utilizează inteligența artificială pentru a decodifica partituri vechi.

Opera „Didone abbandonata” a fost comandată de celebrul castrat Farinelli pentru a celebra ziua de naștere a regelui Ferdinand al VI-lea. Sub direcția lui Farinelli, Madridul a devenit unul dintre cele mai importante centre operistice ale Europei, depășind Viena, Paris sau Londra prin fastul producțiilor, mai ales cele dedicate evenimentelor regale. Premiera operei lui Galuppi, bazată pe cunoscutul libret al lui Metastasio (adaptat pentru curtea spaniolă), a inclus efecte scenice spectaculoase, precum o mașină hidraulică ce îl ridica pe Neptun din adâncuri pentru a salva eroina.

După cele șapte reprezentații din 1752, opera a dispărut din repertoriu. Manuscrisul partiturii a fost redescoperit acum trei ani într-o bibliotecă europeană. Acest manuscris a integrat un proiect de cercetare denumit „Didone”, inițial axat pe analiza emoțiilor în 3000 de arii din secolul al XVIII-lea. În cele din urmă, proiectul a condus la crearea primei ediții critice a partiturii, pregătită pentru interpretarea modernă.

Restaurarea operei „Didone” face parte dintr-un proiect mai amplu, finanțat de UE și condus de Universitatea din Jaén, Spania. Scopul proiectului este antrenarea unor modele de inteligență artificială pentru recunoașterea optică a partiturilor manuscrise din secolul al XVIII-lea cu o precizie fără precedent. Multe manuscrise din această perioadă sunt într-o stare precară de conservare din cauza umidității, cernelii întinse și caligrafiilor neclare. AI, învățat pe partituri de calitate precum cea a lui Galuppi, poate extrapola modele permițând digitalizarea masivă și recuperarea patrimoniului muzical. Potrivit inginerului informatician David Rizo, acest sistem este capabil să „extragă” informații valoroase din manuscrise dificile.

Ansamblul Nereydas și dirijorul Javier Ulises Illán au efectuat repetiții la Madrid pentru o versiune redusă (puțin peste două ore) a partiturii. Dirijorul subliniază profunzimea emoțională a operei, în special în aria finală a Didonei. Mezzosoprana Natalie Pérez, care interpretează rolul titular, evidențiază intensitatea dramatică a pasajelor. Illán a lăudat performanța muzicienilor, descriind recuperarea operei ca o „deshumare a unei comori naționale care a stat ascunsă aproape trei secole sub tone de tăcere”.

Aceasta nu este prima provocare de acest gen pentru Illán; acum trei ani a restaurat opera „La festa di Venere” de Niccolò Conforto, creată de asemenea pentru curtea spaniolă. Dirijorul consideră că „Didone” se află la intersecția dintre venerarea trecutului muzical și avangarda tehnologică. Este mai mult decât o simplă operă, este un „act de reparație culturală și o declarație pentru viitor”.

Read in other languages

Про автора

Adina face reportaje de călătorie despre Spania, ea are abilitatea de a transmite frumusețea și unicitatea diferitelor regiuni ale țării.