
În câteva cuvinte
Trupa franco-chiliană Pánico, cunoscută pentru stilul său unic, revine cu un nou album și își declară poziția politică, amintind de epoca anilor '90.
Iconica trupă franco-chiliană Pánico, cunoscută pentru amestecul său de punk, rock, performance-uri și experimente stilistice, revine pe scenă cu un nou album, „Pervervisión”, înregistrat pe baza pieselor inedite descoperite într-un cufăr vechi. Fondatorii trupei, Carolina Chaspoul și Eduardo Henríquez, au vorbit despre creația lor și poziția politică.
Istoria trupei a început la mijlocul anilor '90, când au locuit în Franța. „Pervervisión” este o întoarcere la acea epocă, când melodiile erau înregistrate pe casete, pe care și le împrumutau reciproc. Co-fondatorii trupei - Eduardo Henríquez (Edi Pistolas) și Caroline Chaspoul (Carolina Tres estrellas) - sunt împreună din 1989 și au crescut o fiică pe nume Yma. Potrivit muzicienilor, muzica lor a avut întotdeauna un subtext politic.
Albumul „Pervervisión” include materiale inedite găsite într-un cufăr vechi. Descoperirea a fost descoperirea a peste 50 de casete înregistrate pe un reportofon cu patru piste. Compoziția „Indecisión”, care deschide albumul, este dedicată temelor de gen și diversitate, pe care trupa le-a abordat în timpul tranziției din Chile către democrație.
Trupa a încercat întotdeauna să fie provocatoare, declarându-se într-o societate conservatoare chiliană. Muzicienii au ridicat subiecte tabu, cum ar fi homosexualitatea și sexualitatea.
În 1996, trupa Pánico a participat la o provocare pentru ziarul El Mercurio. Muzicienii au creat o poveste fictivă despre un spectacol pornografic, care a fost perceput ca o interpretare.
Ei își amintesc că în anii '90, în Chile, era ușor să intri în mass-media, în timp ce în Franța a fost nevoie de mai mult efort și faimă. Scena alternativă din acei ani era mai masculină, dar Pánico avea o basistă, care a provocat normele stabilite.
Versurile altor trupe chiliene alternative au abordat, de asemenea, subiecte legate de represiune, iar Pánico a adus sexualitate și scandal în ele.
Eduardo Henríquez s-a născut în Santiago, dar familia sa a emigrat în Franța. El a crescut în mediul opiniilor politice ale tatălui său. Carolina a studiat filozofia și a crescut într-un mediu creativ.
Pánico a venit în Chile în 1994 cu ideea de a crea o trupă care ar rupe stereotipurile. Apărând în ținute strălucitoare, au vrut să provoace o societate împărțită după dictatură.
Trei decenii mai târziu, trupa, ca și proiectul său Nova Materia, continuă să afirme că tot ceea ce fac va avea întotdeauna un subtext politic.