Artistul peruan Roberto Huarcaya își prezintă în Centrul MARCO din Vigo o serie de instalații ce examinează tensiunile culturale, de mediu și sociale din Peru-ul contemporan. Prin utilizarea unor tehnici ce nu necesită aparate de fotografiat și care sfidează imediatitatea imaginii digitale, Huarcaya oferă o perspectivă inedită asupra fotografiei.

Totul a început în 2014, când artistul a fost invitat să participe la o experiență naturală în Parcul Național Bahuaja Sonene, în jungla amazoniană peruană. Această imersiune în biodiversitatea luxuriantă l-a determinat să abandoneze abordarea documentară tradițională în favoarea unei metode mai radicale și mai sensibile de reprezentare. A decis să se concentreze pe fotogramă – o tehnică mai veche, care nu utilizează aparat optic – pentru a crea opere la scară monumentală.

Expoziția de la MARCO Vigo documentează acest proces de transformare și teritoriile – jungla amazoniană, litoralul Pacificului și înălțimile andine – care i-au ghidat căutarea artistică. Sunt reunite patru instalații unde fotograma devine un mijloc de a înregistra energia, memoria fiecărui loc și prezența umană. Un „procedeu artizanal, care sfidează imediatitatea imaginii digitale contemporane, articulează o privire alternativă asupra fotografiei”, subliniază Miguel Fernández-Cid, curatorul expoziției.

Una dintre cele mai importante instalații, parte a seriei „Amazograma”, a fost creată din primele imagini capturate în junglă: o piesă de aproape 30 de metri, alături de altele mai mici, ce formează o spirală care se închide, evocând senzația de a pătrunde într-o pădure tropicală. Experiența cufundă vizitatorul într-un spațiu unde experimentalul se împletește cu o dimensiune ritualică și primitivă.

O altă instalație, „Cuerpos Develados”, ocupă spațiul central al panopticului MARCO. Aceasta este o serie de 32 de portrete ale unor personalități legate de fotografia latino-americană, care plutesc în spațiu, transfigurate în forme albe și luminoase. Acestea au fost realizate prin amprentarea directă pe hârtie fotosensibilă într-un spațiu întunecat, o metaforă a ieșirii din „închisoare” către un spațiu al luminii și al legăturilor constructive.

O a treia instalație este compusă din patru fotograme create din deșeurile colectate de pe coasta peruană. Aceste imagini abstracte, cu un ton cromatic aproape radioactiv, evocă forme de hieroglife și se reflectă într-o platformă cu apă. Vibrațiile apei create de pașii vizitatorilor oferă o contemplare dinamică a formelor și reflecțiilor în mișcare.

Alte lucrări reprezintă elemente culturale precum un copac de eucalipt din Cusco (o specie controversată în Peru), calul introdus de spanioli, sau „Yawar Fiesta” – o sărbătoare unde un condor este legat de un taur, simbolizând confruntarea dintre culturile andină și spaniolă. Acestea, alături de imagini cu dansatori și muzicieni, reconstruiesc experiențe culturale și generează o reflecție asupra istoriei, memoriei și tensiunilor contemporane din țară.

În opera lui Huarcaya, imaginea devine un contact, o amprentă fizică a întâlnirii dintre corp, teritoriu și lumină. Prin expunerea lucrărilor sale pe suprafețe extinse, artistul invită spectatorul la o imersiune similară celei care i-a definit propriul proces creativ. Fotografia, astfel, încetează să mai fie un simplu cadru și se transformă într-un spațiu locuibil, un tranzit care activează o percepție mai profundă a naturii și a condiției umane.