Sant Jordi depășește 23 aprilie și ajunge la Madrid cu lecturi, muzică și revendicarea limbii catalane

Deși ziua de 23 aprilie a trecut, o pânză imensă din Gran Vía anunță Sant Jordi, sărbătoarea populară și culturală care a umplut străzile Cataloniei miercuri și, timp de patru zile, și un colț din Madrid. «Este imposibil să exportăm Sant Jordi și tot ceea ce implică», recunoștea scriitoarea Llucia Ramis, «dar am vrut să omagiem sărbătoarea, să aducem puțin din cultura catalană aici și să căutăm sinergii și confluențe cu cea spaniolă».

Ramis a fost curatorul ciclului de conversații, spectacole, concerte și lecturi cu care Delegația Guvernului Cataloniei la Madrid și Secretariatul Președinției au dorit să prelungească sărbătoarea timp de patru zile. Conform discuțiilor dedicate interpretării relațiilor lor literare, confluențele dintre Barcelona și Madrid sunt mai ales hedoniste. Urmând programul, prima dintre ele trebuia să abordeze distanța (geografică și culturală) dintre cele două orașe, iar a doua fața lor nocturnă, dar în ambele s-a ajuns să se vorbească despre beții în Il Giardinetto. Invitații: Carme Riera (scriitoare), Ignacio Martínez de Pisón, Laura Ferrero, David Trueba, Álvaro Colomer și Elena Martínez Bavière în prima; Gabriela Wiener, Jacobo Bergareche, Luna Miguel, Fernando Navarro și Carme Riera (editor) în a doua. «Spiritul programării este mai ales festiv, menținând latura ludică a sărbătorii cărții», afirmă Ramis.

Nimeni nu a îndrăznit să aleagă unul dintre cele două orașe, dar unii vorbeau cu o anumită nostalgie despre o Barcelonă dispărută, când, conform lui Martínez de Pisón, «ne credeam că suntem protagoniștii a ceva». Pentru a completa: degustare de vin și literatură de la Epicur la Joan M. Minguet cu editorul Vibop și colecția Envinats Montse Serra și somelierul Ruth Troyano.

Evenimentele au avut loc între Círculo de Bellas Artes și librăria și centrul cultural Blanquerna, în așteptarea schimbării sediului, pe care Delegația intenționează să-l revitalizeze. Potrivit Delegatei Núria Marín, celebrarea Sant Jordi la Madrid face parte dintr-un plan în patru faze al cărui obiectiv este ca «Catalonia să fie prezentă la Madrid într-un mod mai intensiv decât până acum».

Cele patru evenimente cheie pentru a realiza acest lucru anul acesta sunt Târgul Internațional de Turism, acest Sant Jordi, recuperarea premiului Blanquerna (care recunoaște contribuțiile la cunoașterea Cataloniei) și Diada (care va fi sărbătorită în săptămâna de după 11 septembrie), unde până acum rolul catalan era «modest».

Pornind de la amintirea unui trecut glorios al culturii catalane la Madrid, evenimentele au urmărit să deseneze un viitor, încă neconcretizat. David Trueba a amintit așteptarea pe care o generau în capitală companii precum Els Joglars sau Els comediants: «aici încă aveam politicieni cacici și acolo erau intelectuali, acum s-a egalat». Martínez de Pisón a indicat drumul invers al industriei cinematografice: «înainte centrul de producție era Madrid, dar ESCAC, sprijinul guvernului pentru industrie și o televiziune publică au făcut ca multe filme de succes să vină din Catalonia».

O chestiune care reapare în fiecare an în jurul Sant Jordi și preocupă sectorul editorial catalan este limba în care se citesc cărțile pe tot parcursul anului (30% în catalană față de 70% în spaniolă). De asemenea, tema limbii a fost prezentă la Madrid: «Ideea acestor activități nu este doar de a atrage catalanii care locuiesc în Madrid, ci și de a face cunoscută limba și cultura catalană madrilenilor prin intermediul autorilor săi», afirmă Ramis.

Pe lângă desfășurarea vânzării de cărți și trandafiri din ziua de 23, programarea a început cu o lecție zero de catalană și a inclus concerte ale unor muzicieni precum L’Arannà, care se inspiră din literatura lui Mercè Rodoreda sau o piesă de teatru subtitrată care recuperează interviul lui Montserrat Roig cu Josep Pla în 1972 pentru revista Destino. Interpretați de Jordi Coromina și Laura Roig, o versiune a lui Pla și Roig în adidași și tote bag discutau despre schimbul generațional castrat în timpul războiului, țărănimea, feminismul, erorile Republicii sau despre scrisul în catalană («o afirmație de supraviețuire care exprimă dorința de a exista privat și colectiv»).

Unii dintre scriitorii invitați au vorbit, de asemenea, despre trăirea în două limbi. Carme Riera, singura cu lucrări publicate în catalană, a mărturisit că are un computer pentru fiecare limbă și astfel alternează «cristalul prin care vezi lumea», iar Trueba a explicat studiul dialectal care a avut loc la filmările lui Saben aquell pentru a replica învățarea catalanei de către Conchita, partenera lui Eugenio.

Sărbătoarea se încheie astăzi cu evenimente continue în grădinile Delegației. Între concerte ale lui Luki Valverde și La Sentina și activități familiale, prezentarea Un cor furtiu, biografia colosală a lui Josep Pla publicată de Xavier Pla (cartea anului QUADERN) și o conversație între scriitoarele Maria Sánchez, Andrea Genovart, Marta Jiménez Serrano, Núria Bendicho și Marta Carnicero despre camera proprie modernă. Închiderea instituțională, care inițial trebuia să aibă prezența lui Salvador Illa și, în cele din urmă, o va primi pe consellera de Cultura, Sònia Hernández, va fi prezentarea la Madrid a Unei història optimista, memoriile extinse ale lui Jordi Solé Tura cu fiul său Albert Solé și avocata Cristina Almeida. Máriam Martínez-Bascuñán, care va modera conversația, afirmă că «într-un climat de resentimente și insatisfacție ca cel actual, este surprinzător să citești ceva atât de expansiv și optimist (după cum spune titlul); prin viața sa se înțelege modul în care lupta antifranchistă este legată de autonomia teritorială».