Există două tipuri de oameni: cei care ar pleca cu un circ și cei care nu. Piti Español, un catalan din Barcelona, aparține cu siguranță primei categorii. La sfârșitul anilor '70, el a plecat în Africa de Sud pentru a deveni trapezist, considerat elita sub cupola circului. Aventurile sale fascinante petrecute în circurile sud-africane în timpul apartheidului au fost consemnate într-o carte, „La pista africana”, care acum este reeditată.

Español, în vârstă de 70 de ani, cunoscut azi ca scriitor și scenarist, nu idealizează deloc viața de circ. El oferă o relatare completă și realistă a ceea ce înseamnă să trăiești în acest mediu: momente romantice de camaraderie, glorie, farmec și elevație (mai ales ca trapezist) și risc, dar și durere articulară, lipsuri, umilințe, gelozii, mizerie, alcoolism, abuzuri și alte aspecte întunecate ascunse în spatele sclipiciului și luminilor rampei.

„La pista africana” este o carte remarcabilă despre circ, dar și o poveste de inițiere, aproape un Bildungsroman, cu o încărcătură existențială și numeroase episoade erotice. „Dacă ești frumos și trapezist, nu se poate să nu te 'follas' [să nu te culci cu cineva]”, își amintește Piti cuvintele unui camarad. Autorul descrie fără pudoare aventurile sale sentimentale, inclusiv cele cu soția unui clovn, cu o funambulă și cu o călăreață.

Español dezvăluie detalii intime despre viața de circ a trupei sale, Star Lords: de exemplu, că trapezistii purtau lenjerie intimă elastică de damă sub colanți pentru „a susține bine pachetul”, că unul dintre ei era convins că masturbarea l-a ajutat să aibă mai mult stil, că își urinau pe mâini pentru a dezinfecta bășicile sparte de bară, sau că cele mai periculoase feline din circ nu sunt leii sau tigrii, ci panterele. Îmblânzitorul panterelor avea mereu un asistent cu un extinctor gata să stropească felinele dacă deveneau agresive.

Piti Español, licențiat în istorie și cu experiență de gimnast, a luat decizia finală de a deveni trapezist la 23 de ani. Era destul de târziu pentru a începe această carieră. Datorită unor contacte la Londra, a ajuns în trupa Star Lords – un grup de trapezisti sud-africani duri și nonconformiști. Aceștia au acceptat să-l învețe meserie în timp ce el îndeplinea cele mai umile sarcini din circ, inclusiv curățarea excrementelor de elefant de pe arenă.

Pasajele despre debutul său (a fost prezentat ca „Piti din Sevilla”) și primele zboruri pe trapez sunt printre cele mai bune din carte. „Am reușit să îmi îndeplinesc visul”, spune el, retrăind în amintire săriturile și momentele de risc. Sus, se simțea ca un înger, deși recunoaște că nu arăta tocmai angelic în costumul de circ.

Ce a fost cel mai greu? „Vertijul este mereu prezent, iar apoi durerea mâinilor, care sângerau și trebuiau să rămână impecabile. Antrenamentele cu Star Lords erau brutale, bazate pe țipete și umilințe.” Nu a avut accidente grave, deși a căzut în plasă de câteva ori.

Întrebat ce vede când închide ochii și se gândește la acele vremuri, răspunde: „Mă văd din nou pe piedestal, agățat cu o mână, balansând bara și lăsându-mă dus, luând viteză și sărind în gol… iar apoi te prinde portorul, îți înfigi mâinile în ale lui și ești din nou în siguranță”. După experiența de trapezist, viața a părut mai puțin intensă? „Nu chiar”, spune el, povestind despre călătoria sa prin Africa, urcarea pe Kilimanjaro, anii petrecuți la New York, cariera de profesor de acrobație, scriitor și scenarist. Nu se gândește să se întoarcă în circ, dar explorează ideea unui serial TV bazat pe cartea sa.

Printre personajele de neuitat din memoriile lui Piti Español (care a fost și un popular clovn alb în Africa de Sud, deși sună ciudat) se numără Charlie, un clovn fost mercenar; familia McCormack, care călătorea cu amanta tatălui; frumoasa echilibristă engleză Maryann; contorsionistul venezuelean Robin Medina; sau îmblânzitorul de lei Dave Freeman. Anecdotele despre animale sunt, de asemenea, fascinante, inclusiv povestea despre cum Freeman, beat, a băgat capul în gura leului său principal.