
În câteva cuvinte
Galeria Colecțiilor Regale din Madrid își propune să atragă mai mulți vizitatori prin expoziții temporare diverse, inclusiv tapiserii inedite, mostre de marmură folosite la Palatul Regal și o retrospectivă a reginei Victoria Eugenia de Battenberg. Se dorește, de asemenea, atragerea unui public mai tânăr și consolidarea legăturilor cu turiștii internaționali, în special din China și Japonia. Autor: Răzvan Mihai.
Lui Filip al V-lea, primul rege al dinastiei Bourbonilor în Spania, îi plăceau nuanțele de galben și violet; în schimb, pe Fernando al VI-lea, fiul care i-a succedat în 1746, îl atrăgeau mai mult cele roșii.
Au fost doi dintre monarhii - alături de Carol al III-lea - care au avut privilegiul de a alege cu ce marmură vor fi placate încăperile Palatului Regal când a început să fie construit în 1738. Aceste piese calcaroase erau prezentate în cutii de lemn dreptunghiulare, numite „arche”, mostre care conțineau, fiecare, 40 de tipuri de marmură. Aceste „roci ornamentale”, cum sunt denumite, vor fi vedetele expoziției Maiestatea Sa alege, care va avea loc la sfârșitul lunii aprilie la Galeria Colecțiilor Regale. Programul galeriei, care are ca scop creșterea numărului de vizitatori prin numeroase expoziții, a fost prezentat marți de directorul său, Víctor Cageao.
Mai multe informații despre Víctor Cageao, noul director al Galeriei Colecțiilor Regale.
Patrimoniul Național (PN), de care depinde Galeria, deține opt dintre aceste mostre de marmură, care includeau o foaie de hârtie pe care erau indicate, numerotate, fiecare dintre tipurile de piatră conținute, „la câte leghe de palat se afla cariera unde au fost găsite - au venit de la aproximativ trei sute din toată Spania - și dacă erau rare sau abundente”, a explicat în sala polivalentă a Galeriei conservatorul responsabil cu colecția de sculptură a Patrimoniului, Virginia Albarrán Martín. Aceste materiale au fost folosite pentru cornișe, șeminee, jambe...
Pentru expoziție, arcele au fost restaurate, inclusiv interiorul lor, în căptușeală de lână vopsită. Cu acest tip de expoziții „se va face zoom pe colecția permanentă a Galeriei”, potrivit lui Cageao, care este arhitect de profesie și aparține Corpului Facultativ al Conservatorilor de Muzee ai Statului. Din cadrul Subdirecției Generale a Muzeelor Statale a Ministerului Culturii, a fost responsabil cu proiectele de renovare a Muzeului Arheologic Național, a Muzeului Național de Arheologie Subacvatică din Cartagena sau a Muzeului Național de Sculptură din Valladolid, printre altele.
Sala dedicată dinastiei Austriacilor în Galeria Colecțiilor Regale. Patrimoniul Național.
Din iunie 2022 până la numirea sa, în urmă cu trei luni, ca director al Colecțiilor Regale ale Patrimoniului Național și, prin urmare, al Galeriei, a fost responsabil la Muzeul Prado cu expozițiile permanente și temporare și cu depozitele și împrumuturile de colecții, precum și cu biblioteca și arhiva.
Revenind la prezentarea programului, Cageao a adăugat că, înainte de expoziția de marmură, va putea fi văzută, la sfârșitul lunii iunie, expoziția intitulată Iconografia răului, tapiserii ale păcatelor capitale, cu pânze mari, „din secolul al XVI-lea, care nu au fost expuse și reprezintă păcate precum luxura, lăcomia, mândria...”. Aceste tapiserii se află în depozitele Galeriei și, atunci când vor fi expuse, „se va povesti și de ce au fost comandate și ce funcție aveau”.
Regina Victoria Eugenia de Battenberg, într-o imagine nedatată. Europa Press/ContactoPhoto.
La sfârșitul lunii noiembrie va începe un nou tip de expoziții, în care „vor fi revizuite figuri istorice ale monarhiei”. Prima va fi regina Victoria Eugenia de Battenberg, englezoaică, soția lui Alfonso al XIII-lea. Vor fi organizate și mici expoziții, precum una de jucării din colecția Patrimoniului Național, care va ajunge de Crăciun, și una de foto-sculpturi. Aceasta era o tehnică, dezvoltată la mijlocul secolului al XIX-lea, în care o persoană era portretizată în diferite ipostaze care erau apoi plasate împreună pe hârtie. Adică, un fotomontaj în care o persoană putea apărea simultan din față și din profil, de exemplu. În plus, avea o aplicație, „posibilitatea de a realiza sculpturi cu multe detalii”, a indicat directorul, care a subliniat: „La Patrimoniul Național avem cea mai bună colecție de foto-sculpturi din lume”.
De asemenea, a anunțat că, începând din iunie, accesul publicului la Palatul Regal va fi modificat, datorită unor lucrări finanțate de Uniunea Europeană, „cu un nou centru de recepție de unde se va profita pentru a explica faptul că există și Galeria”. Este o altă modalitate de a încerca să crească numărul de persoane care vin aici, care anul trecut a primit 648.209 vizitatori - „Un număr grozav” -, în timp ce Palatul Regal a ajuns la 1.563.869. „Galeria este primul muzeu pe care ar trebui să îl viziteze orice turist care vine la Madrid”. În interiorul Palatului Regal, va fi redeschisă în acest an Armureria Regală, cu armele și armurile, printre alți regi, ale lui Carol al V-lea și Filip al II-lea.
Una dintre mostrele de marmură care au fost trimise pentru placarea Palatului Regal, într-o imagine oferită de Patrimoniul Național.
Dintre persoanele care intră în Galerie, inaugurată la sfârșitul lunii iunie 2023 în clădirea de 40.000 de metri pătrați proiectată de arhitecții Emilio Tuñón și Luis Moreno Mansilla, „40% sunt internaționale, în special din țări din jurul Spaniei și din Statele Unite”. Cu toate acestea, Cageao a adăugat că se dorește „consolidarea legăturilor cu publicul din China și Japonia”. Pentru vizitatori, spațiile preferate ale Galeriei sunt etajul dedicat Austriacilor și sala care prezintă rămășițe ale vechiului zid arab al Madridului. Galeria expune aproximativ 650 de piese din cele 170.000 pe care le deține Patrimoniul Național, astfel încât au loc rotații ale unor lucrări.
Directorul a recunoscut că „Galeria este o clădire ascunsă în spatele catedralei Almudena, așa că trebuie să ne străduim să o facem cunoscută”, printre alte măsuri, cu o semnalizare mai bună. „Lucrăm la asta cu Primăria Madrid”. O altă provocare este „ca tinerii să se apropie de acest muzeu și să nu-l considere o antichitate”, pentru care a subliniat necesitatea unei munci prin intermediul rețelelor sociale ale instituției.