Asociația pentru apărarea patrimoniului Hispania Nostra îl inclusese pe Lista sa roșie (lista bunurilor de patrimoniu în pericol de dispariție) încă din 13 mai 2008, din cauza «ruinării progresive, prăbușirilor și surpărilor». Joi, unul dintre cele mai emblematice turnuri ale castelului musulman Almonacid (Toledo), datând din secolul al IX-lea, s-a prăbușit, incapabil să reziste ploilor abundente din ultimele săptămâni.

Primarul localității, Almudena González, admite că simte «multă tristețe, pentru că este emblema municipiului». Edilul explică faptul că turnul, cunoscut sub numele de La Barbacana, s-a prăbușit, cel mai probabil, din cauza precipitațiilor continue din ultimele săptămâni. «Am ajuns în această situație pentru că [Guvernul regional și proprietarii] nu cheltuiesc niciun euro pe patrimoniul istoric. Și s-a întâmplat, în cele din urmă, ceea ce ne temeam: s-a prăbușit», spune ea.

Primăria Almonacid a prezentat acum câțiva ani un dosar de ruină la Delegația pentru Educație și Cultură a Guvernului Regional din Castilla-La Mancha pentru a solicita restaurarea fortăreței sau trecerea acesteia în proprietatea municipalității. «Dar nu știu în ce stadiu se află procedura. Castelul este pe lista roșie a Hispania Nostra de mulți ani. Noi întreprindem acțiuni pentru a-l pune în valoare, dar în limita posibilităților noastre, pentru că suntem un municipiu mic [800 de locuitori]. Dacă ar fi fost proprietate municipală, am fi aplicat demult pentru ajutoarele de doi la sută cultural de la stat și am fi făcut ceva», subliniază ea.

Primarul amintește că castelul este proprietatea, conform actului public, «a 35 de persoane aflate deja la a treia sau a patra generație», estimând că numărul actual al proprietarilor depășește o sută.

Fortăreața, de origine musulmană, a fost cucerită în secolul al XI-lea de Alfonso al VI-lea al Castiliei, ca parte a zestrei soției sale. Experții cred că a fost ridicată pe locul unei vechi mănăstiri vizigote sau al unui post de pază islamic (ribat). Prima mențiune documentară a castelului datează din anul 1086, când a fost predat arhiepiscopului de Toledo, Bernardo de Sedirac. Ulterior, a fost folosit ca închisoare, iar în timpul Războiului de Independență a fost parțial distrus de trupele napoleoniene, conform documentației Hispania Nostra.

În 2016, Viceconsiliul pentru Cultură a inițiat procedura administrativă pentru delimitarea zonei sale protejate, fiind un Bun de Interes Cultural (BIC), cea mai înaltă protecție legală care poate fi acordată unui monument.

Fortificația actuală are un zid dublu crenelat și un donjon cu trei etaje în interior, pe lângă o curte de arme, două cisterne, un siloz și câteva încăperi. Zidul avea cinci turnuri, două pătrate și trei cilindrice – unul dintre ele fiind cel prăbușit acum. Are o formă poligonală și este construit din zidărie și cărămidă. Face parte din Ruta lui Don Quijote.