La Ciudad de Mexico, a avut loc premiera piesei „Por la punta de la nariz” („Prin vârful nasului”), pe care autorii o numesc o tragicomedia despre o criză existențială. Rolurile principale au fost interpretate de Roberto Sosa și Luis Roberto Guzmán. Piesa de teatru spune povestea unui politician care suferă de o boală ciudată: începe să-i mănânce nasul de fiecare dată când încearcă să spună adevărul.

Acțiunea are loc pe scena teatrului Varsovia din cartierul Cuauhtémoc. Intriga se bazează pe un președinte ales al unei țări fără nume (dar cu multe asemănări), care trebuie să vorbească în fața poporului, dar este chinuit de un mâncărime misterios. Un psihiatru încearcă să-l ajute, dar timpul este limitat: într-o oră și jumătate, alocate spectacolului, președintele trebuie să vorbească.

„Când spectacolul începe, este ca o săritură bungee”, mărturisește Roberto Sosa, care interpretează rolul președintelui. Partenerul său de scenă, Luis Roberto Guzmán, care se întoarce la teatru după o pauză lungă, joacă rolul psihiatrului care trebuie să urmărească fiecare gest, fiecare mișcare pentru a surprinde momentul în care pacientul său se abate de la adevăr.

Piesa, scrisă după „El electo” de Ramón Madaula, este adaptată pentru publicul mexican de Julio Cann și regizată de Benjamín Cann. Spectacolul nu caută decorații luxoase, mizând pe jocul actorilor și pe imaginația spectatorilor. Două scaune se transformă într-o canapea, un amvon, creând un „joc teatral”. „Vorbim despre lucruri foarte serioase într-o formă jucăușă”, explică Guzmán.

Râsete în sală, dar în același timp, spectatorii se simt atinși și vulnerabili. La urma urmei, piesa nu se reduce la o caricatură a politicienilor, ci explorează aspectul uman mai profund al minciunii. „Cu toții am mințit”, spune Sosa. „În copilărie, când eram prinși făcând ceva interzis. Mințim pentru a ne salva pielea, pentru a ne proteja prietenul.”

Spectacolul nu emite judecăți morale, dar te face să te gândești. Scena se transformă într-un confessionar, unde personajele și spectatorii sunt forțați să-și revizuiască propriul sistem de „jumătăți de adevăruri”. Sosa numește acest spectacol „o tragicomedie existențială”. Spectacolele au loc de vineri până duminică și sunt dedicate celei de-a 50-a aniversări a carierei producătorului Morris Gilbert, o figură cheie în teatrul contemporan din Mexic. Spectacolul confirmă pariul pe risc: încredere în text pentru două voci, fără ornamente, care, cu umor, dezvăluie fisurile în psihicul politic și uman.

Într-o epocă în care cinismul pare să fi infectat discursul public, această piesă nu oferă soluții sau răscumpărări, ci confirmă un lucru: minciuna, mai devreme sau mai târziu, se dezvăluie. Uneori – prin vârful nasului.