Analiza Consiliului Guvernatorilor BCE de ieri privind situația din zona euro se axează pe trei piloni, conform declarațiilor președintei Christine Lagarde: procesul de dezinflație este în curs, politica monetară este deja considerabil mai puțin restrictivă și incertitudinea este imensă, spectaculoasă, prezentă peste tot… Acestea au fost expresiile folosite de Lagarde pentru a descrie momentul actual, în care singura certitudine pare a fi reducerea ratelor de dobândă decisă ieri, cu un sfert de punct. Este a cincea reducere consecutivă, care plasează prețul banilor în zona euro la 2,5%.

BCE a prezentat, de asemenea, actualizarea previziunilor economice, care indică o creștere mai mică decât cea prevăzută în decembrie și o inflație mai mare, amânând atingerea obiectivului de creștere a prețurilor de 2% până la începutul anului 2026, nu la sfârșitul anului 2025, așa cum spera Lagarde cu doar câteva săptămâni în urmă, după reuniunea din ianuarie. “Se anticipează că persistența unei incertitudini geopolitice ridicate va afecta creșterea economică a zonei euro, frânând redresarea prevăzută”, explică BCE la începutul documentului său de previziuni macroeconomice. Astfel, instituția a redus creșterea așteptată pentru acest an de la 1,1% în decembrie la 0,9% și pe cea din 2026 la 1,2%, de la 1,4%. În ceea ce privește inflația, se așteaptă o medie de 2,3% în acest an (de la 2,1% în decembrie); de 1,9% în 2026, fără modificări, și de 2% în 2027, cu o zecime mai puțin decât în decembrie.

BCE a insistat că nu se angajează în prealabil la nicio traiectorie a ratelor de dobândă, deși a făcut o concesie minimă în comunicatul său, incluzând o modificare care menționează că “politica monetară adoptă o orientare considerabil mai puțin restrictivă”. Astfel, prin faptul că nu califică direct politica sa ca fiind restrictivă, BCE sugerează că este mai aproape de punctul de sosire la care dorește să lase ratele de dobândă. Pariurile pieței indică acum că reducerea ratelor de dobândă va fi mai mică de 25 de puncte de bază de aici până în iunie. Deși, după cum a insistat Lagarde, ceea ce se poate întâmpla este în acest moment mai imprevizibil ca niciodată.

Decizii bazate pe date, mai mult ca oricând. Asul din mânecă pe care Lagarde l-a folosit timp de luni de zile pentru a evita să avanseze decizii viitoare cu privire la ratele de dobândă este acum mai viu ca niciodată. La fel și fraza că BCE nu se angajează în prealabil la nicio traiectorie a ratelor de dobândă. “De la o zi la alta, lucrurile se schimbă dramatic”, a recunoscut Lagarde. Atât de mult încât, în funcție de modul în care vor fi datele din următoarele săptămâni, BCE își rezervă opțiunea de a face o pauză în reducerile ratelor de dobândă la următoarea reuniune din aprilie, dacă situația o cere.

Dacă este necesară o pauză, se va face. După cinci reduceri consecutive ale ratelor de dobândă și șase în total de-a lungul ultimelor șapte reuniuni – care însumează o scădere de 150 de puncte de bază din iunie 2024 – BCE este deschisă pentru prima dată să facă o pauză. Este consecința imaginii neclare prezentate de tabloul geopolitic și economic de la sosirea lui Donald Trump la Casa Albă. “Dacă datele ne spun că, pentru a ajunge la destinația noastră, politica monetară adecvată este să reducem, o vom face. Dacă, dimpotrivă, indică că nu este cazul, vom face o pauză”, a explicat în conferința de presă președinta BCE. Discuțiile viitoare ale Consiliului Guvernatorilor vor fi, probabil, și mai lungi și mai animate decât cele purtate ieri, după cum le-a calificat Lagarde. Decizia de reducere a ratelor de dobândă a fost luată prin consens și fără opoziție, cu singura abținere a guvernatorului Băncii Austriei, Robert Holzmann, numit de Partidul Libertății de extremă dreapta.

Impactul asupra exporturilor, fără a ține cont încă de tarifele către UE. Incertitudinea maximă la care face aluzie Lagarde se strecoară în previziunile macroeconomice gestionate de BCE și care, având în vedere schimbările geopolitice și comerciale agitate, probabil că vor deveni depășite înainte de actualizarea lor din iunie. Instituția a finalizat elaborarea estimărilor sale pe 19 februarie și includ doar prima rundă de tarife bilaterale între Statele Unite și China, deși BCE mai subliniază că “se presupune că efectele negative ale incertitudinii cu privire la posibilitatea unor noi schimbări în politicile comerciale mondiale, în special în ceea ce privește Uniunea Europeană, vor afecta exporturile și investițiile din zona euro”. “Tarifele nu sunt deloc bune și au un efect net negativ”, a adăugat Lagarde în conferința de presă.

Exporturile sunt, de fapt, una dintre rubricile care se ajustează cel mai mult în scădere în noile estimări, reflectând haosul tarifar care vine din SUA. Vor crește într-un ritm inferior mediei lor istorice și justifică aproape jumătate din reducerea previziunii de creștere pentru acest an a BCE. Noua previziune așteaptă ca exporturile să crească în acest an cu 0,8% (jumătate din 1,6% prevăzut în decembrie). De asemenea, se ajustează în scădere creșterea importurilor (de la 2,3% la 1,9%), ceea ce lasă ca rezultat o contribuție netă negativă a sectorului extern, un -0,5% față de -0,3% estimat acum trei luni.

Energie mai scumpă. Dacă ajustarea creșterii se datorează în mare parte exporturilor, revizuirea în creștere a inflației se datorează în principal energiei după doi ani de scădere a prețurilor. Estimarea sa pentru barilul Brent se situează la 74,7 dolari. Chiar și așa, BCE recunoaște că prețurile viitoare ale petrolului și gazelor vor fi o mare necunoscută și că scenariile alternative pe care le ia în considerare în previziunile sale pot avea un impact semnificativ, în special asupra inflației. Astfel, o scădere de 10,7% în scenariul său de bază de prețuri pentru petrol ar reduce cinci zecimi din inflație. O ipoteză care acum nu este atât de departe de realitate, cu Brent cotând la 68 de dolari.

Pentru euro, previziunea BCE este de un curs de schimb mediu de 1,04 dolari pentru acest an și următorii doi, ajustat în scădere cu 2% față de ceea ce s-a estimat în decembrie. Moneda europeană, la 1,08 dolari, cotează acum mai aproape de scenariul alternativ pe care îl propune BCE și care ar presupune o zecime mai puțin de creștere și inflație.

Mai multe cheltuieli pentru apărare și infrastructură. Provocările noului tablou geopolitic vor presupune, de asemenea, mai multe cheltuieli pentru apărare și infrastructură pentru țările din zona euro. Comisia Europeană a propus mobilizarea a 800.000 de milioane de euro pentru rearmarea europeană, iar Germania și-a anunțat deja intenția de a reforma Constituția pentru a permite mai multe cheltuieli militare și un plan de infrastructură de jumătate de trilion de euro. Lagarde recunoaște că această investiție mai mare în infrastructură și apărare, care a asigurat că este și “sursă de inovare”, va servi drept stimulent pentru creștere, dar poate avea și un efect inflaționist prin stimularea cererii și a subliniat că este încă devreme pentru a evalua impactul său economic, în lipsa unor detalii concrete cu privire la valoarea investițiilor, termenele limită sau finanțarea acestora.