La scurt timp înainte de intrarea în vigoare a taxelor vamale reciproce, investitorii au amânat vânzările și au încercat o redresare. Analiștii insistă asupra prudenței (rebound-urile tehnice sunt obișnuite pe piețele bearish) și avertizează că ce e mai rău s-ar putea să nu fi trecut încă. Un război tarifar la scară largă, cu riscuri pentru inflație și creștere economică, este considerat cel mai rău scenariu pentru economii și burse. Dar, dincolo de cifrele macro sau negocieri, piețele dau semnale de tensiune, puncte de urmărit în săptămânile următoare.

Scăderi de preț la aur și datorie. După un început de an în care metalul prețios și-a dovedit rolul de activ de refugiu, ajungând să se aprecieze cu peste 20% și să înregistreze record după record, în ultimele zile a predominat corecția. De la maximele de 3.134,7 dolari pe uncie, acesta a scăzut cu 4%. O mișcare similară o experimentează datoria SUA pe zece ani, care luni a marcat cea mai mare creștere a randamentului în doi ani și jumătate, cu 18 puncte de bază, ajungând la 4,21% (randamentul se mișcă invers proporțional cu prețul). Aceste scăderi nu înseamnă că riscul de recesiune a dispărut sau că piața renunță la preferința pentru activele sigure. În realitate, sunt mișcări rezultate din tensiunea pieței: investitori, în principal hedge fund-uri, care vând active cu nemiluita pentru că au nevoie de lichiditate imediată, fie pentru a acoperi pariurile în alte domenii ale pieței, pentru a oferi garanții în operațiuni cu efect de levier sau pentru a-și reduce îndatorarea.

Volatilitatea, la maxime din pandemie. Investitorii încercând să descifreze impactul măsurilor comerciale, volatilitatea piețelor a crescut vertiginos. Comportamentul acțiunilor de luni a fost o bună dovadă: Donald Trump a amenințat din nou China cu impunerea unei taxe suplimentare de 50% și zvonurile nefondate despre o prelungire de 90 de zile pentru punerea în aplicare a taxelor vamale reciproce au declanșat temporar piețele. În acea zi, indicele Vix, numit și indicele fricii, a înregistrat a treia sesiune de creșteri puternice. Acest indicator reflectă costul pentru investitor de a se proteja de căderile bursei prin intermediul pieței de opțiuni: cu cât crește mai mult, cu atât această protecție este mai scumpă, deoarece vânzătorii săi cer mai mulți bani. În acord cu comportamentul burselor, Vix a renunțat ieri la maximele ultimelor zile și a scăzut la 43 de puncte, la o oarecare distanță de cele 50 pe care le-a atins luni în niveluri intraday, maxime nevăzute de la izbucnirea pandemiei. De la minimele de 17 puncte înregistrate la sfârșitul lunii martie, indicatorul a ajuns să crească cu 168%. Nivelurile actuale de volatilitate sunt comparabile cu cele înregistrate odată cu izbucnirea Covid și criza financiară provocată de prăbușirea Lehman Brothers, când indicatorul a ajuns să urce la 80,56 de punctte, maxime istorice. Vix este un indicator foarte fiabil al nivelului de aversiune la risc al investitorilor în momentul de față, deși nu poate prezice viitorul.

Vânzare masivă de datorie cu risc ridicat. În ultimele zile, piața de datorii de înaltă calitate și, în special, obligațiunile guvernamentale au jucat un rol de diversificare ca activ de refugiu. Dar nu toate obligațiunile sunt la fel. Datoria cu randament ridicat, cea care nu are grad de investiție în ochii agențiilor de rating și care este cunoscută și sub numele de obligațiuni speculative, a încasat cea mai mare lichidare din 2020. Randamentul suplimentar cerut de investitori pentru această datorie a crescut cu 100 de puncte de bază în ultimele două sesiuni și se situează în jurul valorii de 4,45%, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. Este o altă dovadă clară a îngrijorării investitorilor cu privire la posibila încetinire a economiei americane.

David Ardura, director de investiții la Finaccess Value, afirmă că tot ceea ce presupune o creștere mai mică este o problemă pentru companiile cu bilanțuri foarte îndatorate. La aceasta, managerul adaugă optimismul excesiv care exista pe piață. „Percepția riscului era reziduală”, recunoaște el. Înainte ca ofensiva tarifară să se materializeze, expertul subliniază că complacerea pieței de capitaluri proprii și cu venit fix era foarte mare, ceea ce a dus la diferențele de datorii cu randament ridicat la minimele din 2007. La începutul anului, consensul se aștepta ca creșterea să rămână stabilă, inflația să continue să scadă și ca indicatorii tehnici să rămână solizi. Aceste previziuni au explodat în 2 aprilie. Măsurile protecționiste, cele mai puternice de la marea criză economică, au schimbat percepția și temuta stagflație rezonează din nou cu putere în rândul investitorilor și managerilor.

Carlos Winzer, vicepreședinte senior la Moody’s, afirmă că incertitudinea cu privire la impactul economic al politicilor protecționiste crește percepția riscului, ceea ce îi determină pe investitori să ceară un randament mai mare. „Tarifele vamale vor altera dinamica comerțului global, făcându-l mai costisitor și mai complex și vor provoca un impact negativ generalizat asupra creditului”, continuă el. Cu privirea ațintită asupra termenului scurt, analiștii Goldman Sachs se așteaptă ca diferențele de credit să continue să se extindă. De la entitate, se așteaptă ca diferențele de datorie cu risc ridicat din SUA să se extindă la 440 de puncte pentru al treilea trimestru. „Viteza mișcărilor este la egalitate cu cea experimentată după falimentul Silicon Valley Bank în 2023 și se apropie de nivelurile observate în timpul crizei Covid”, adaugă ei. Într-un context de volatilitate accentuată și în care riscurile pentru creștere cresc, Allianz recomandă creșterea calității activelor din portofoliu. „Ne menținem poziția constructivă cu privire la creditul european cu grad de investiție, datorită fundamentelor sale solide. Anumite perioade necesită o abordare mai conservatoare”, adaugă ei. La rândul lor, la UBS reamintesc că atunci când indicele de volatilitate se învârte în jurul valorii de 40-50 de puncte, diferența medie a datoriei cu randament ridicat se situează de obicei la 790 de puncte de bază. Adică, de la 424 de puncte actuale, mai există marjă pentru mai multe creșteri.

Riscul de neplată crește la 8%. Încă este devreme pentru a cuantifica impactul taxelor vamale, dar firmele de rating încep să-și facă calculele cu privire la riscul de neplată al companiilor. Agenția de rating Moody’s consideră că încetinirea economică ar putea duce rata de neplată a datoriilor cu risc ridicat la 8% într-un an, peste cei 5% actuali, deși încă sub recordul de 9,7% înregistrat odată cu izbucnirea bulei dot-com. Și războiul comercial este posibilul declanșator al următorului val de neplăți corporative: Bloomberg estimează datoria deteriorată în Statele Unite la 43 de miliarde de dolari, cea mai mare creștere în 15 luni. Investitorii revizuiesc companiile care ar putea fi afectate în timp ce evaluează impactul asupra cheltuielilor consumatorilor. Printre sectoarele care ar putea întâmpina cele mai mari dificultăți se numără comerțul cu amănuntul, energetic, cel de produse pentru construcția de locuințe și cel al producătorilor de automobile care încă se recuperează după întreruperile lanțurilor de aprovizionare, potrivit Moody’s. Situația actuală ar putea, de asemenea, să îngreuneze refinanțarea datoriilor companiilor mai îndatorate, din cauza extinderii diferențelor. Deși în ultimele zile așteptările de reduceri de rate în SUA au crescut puternic, experții avertizează că dezbaterea este prematură.

Primele de risc lasă în urmă minimele anuale. Pe măsură ce investitorii au renunțat la acțiuni, rotația către active mai sigure a crescut, o mișcare în cadrul căreia primele de risc periferice, precum cele spaniole și italiene, au lăsat în urmă minimele anuale. Într-un mediu incert, investitorii revin la datoriile germane, chiar și în cadrul planului de expansiune fiscală anunțat de Friederich Merz, care este văzut ca o salvare economică pentru locomotiva Europei. Investitorii au recunoscut asta: la creșterile puternice ale bursei înregistrate în martie se adaugă cumpărarea de obligațiuni germane în ultimele zile, o mișcare care vineri a dus bund-ul la atingerea nivelurilor anterioare anunțului planului de investiții. Datoria cu scadență în 2035 coborând de la maximele de 3% pe care le-a atins acum o lună, diferența față de referința spaniolă depășește 70 de puncte de bază, față de cele 60 pe care le-a înregistrat în ianuarie, când cererea pentru titlurile spaniole a atins un record. La rândul său, riscul de țară al Italiei crește de la 109 puncte la cele 122 actuale. În ciuda acestor creșteri, analiștii reamintesc că situația periferiei europene este departe de cea experimentată în anii crizei datoriilor. Creșterea mai mare pe care au experimentat-o țări precum Italia și Spania au permis îndreptarea dezechilibrelor economice. Mișcarea rapidă a diferențialelor nu este rezultatul aspectelor particulare ale celor două țări, ci al tendinței întregii piețe de a căuta porturi sigure.