Conform unui nou studiu publicat de Institutul de Cercetări Urbane din Barcelona (IDRA), aproximativ 80% dintre chiriași nu se așteaptă să moștenească o locuință care să le permită să renunțe la chirie și să devină proprietari. Această realitate subliniază precaritatea economică și inegalitatea patrimonială crescândă care definesc tot mai mult societățile contemporane.

Locuirea cu chirie este adesea o decizie forțată pentru mulți, având în vedere că achiziționarea unei case reprezintă o investiție uriașă, necesitând economii semnificative pentru avans și o solvabilitate economică considerabilă. Această situație creează o prăpastie socială între cei care își permit să cumpere și cei pentru care închirierea rămâne singura opțiune viabilă.

Volumul chiriașilor a atins cote extrem de ridicate în multe orașe din lume în acest secol. Deși în Spania piața de închiriere reprezintă doar aproximativ 10% din totalul fondului locativ, în orașe precum Lisabona și Buenos Aires, alături de Madrid și Barcelona, proporția chiriașilor a explodat. În capitala Argentinei, procentul chiriașilor s-a triplat din 2001, iar în Lisabona, populația chiriașă a crescut pentru prima dată din 1960, înregistrată în 2021. Madrid și Barcelona au experimentat o creștere accelerată începând cu 2007, Barcelona având cea mai mare proporție de chiriași.

Studiul IDRA, bazat pe sondaje efectuate în rândul chiriașilor din aceste patru orașe, indică faptul că criza locuințelor nu este o problemă specifică unei singure țări și nici nu se reduce la o simplă lipsă de ofertă. Din ce în ce mai multe persoane locuiesc cu chirie în condiții marcate de insecuritate rezidențială, precaritate economică și inegalitate patrimonială.

A fi chiriaș implică adesea un statut potențial mobil. Conform studiului, între 30% și 44% dintre cei care s-au mutat recent au făcut-o forțat. Aproximativ o treime dintre aceștia cred că vor trebui să se mute din nou în anul următor. "Expansiunea pieței de închiriere ca formă de acces la locuințe, fără protecții adecvate, a adâncit inegalitățile sociale și a lăsat mulți chiriași într-o situație de vulnerabilitate", avertizează autorii studiului.

Această continuă mutare, în sine angoasantă, este agravată de dificultatea de a găsi un nou spațiu. În Barcelona și Madrid, 42,18% dintre chiriași au întâmpinat bariere la închiriere. Mai mult, plata chiriei reprezintă o povară financiară enormă. În Madrid, efortul mediu a crescut de la 42% pentru contractele semnate înainte de 2018 la 53% în 2023, în timp ce în Barcelona creșterea este de la 52% la 56%.

Opt din zece chiriași raportează deficiențe majore în locuințele lor actuale, inclusiv izolație termică și fonică deficitară, lipsa încălzirii și necesitatea renovării unui fond locativ extrem de învechit.

Piața locuințelor protejate (locuințe accesibile destinate închirierii) este minoritară în orașe precum Madrid (7%) și Barcelona (9%). Instabilitatea veniturilor și lipsa locurilor de muncă sunt, de asemenea, factori cheie care îngreunează accesul la locuințe. Studiul subliniază, de asemenea, opacitatea relațiilor dintre chiriași și proprietari. În Barcelona, 17% dintre chiriași nu știu cine este proprietarul, față de 8,2% în Madrid. Relațiile mediate de agențiile imobiliare duc la o satisfacție mai scăzută, mai multe abuzuri și discriminare.

Pentru a inversa această situație, autorii studiului solicită o protecție sporită a chiriașilor prin diverse măsuri: introducerea contractelor fără dată de încheiere predefinită, interzicerea achizițiilor speculative, impozitarea progresivă a activelor imobiliare, extinderea închirierilor pe termen lung și impozitarea locuințelor vacante.