În Irșansk, starea de spirit nu este una bună: războiul a dat o lovitură importantă zăcămăntului de titan care susține această populație de aproximativ 6.000 de locuitori din 1960. În Zavallia, un alt municipiu la 375 de kilometri, se observă, de asemenea, descurajarea deoarece mina de grafit are, de asemenea, dificultăți reale. În Irșansk și Zavallia, una în provincia Jitomir, în nordul Ucrainei, și cealaltă în Kirovograd, spre centru, situația este similară: carierele sunt principalul lor motor economic și sunt în declin. Dar împărtășesc și optimismul prudent cu care lucrătorii au primit veștile despre acordul de minerale pe care Statele Unite l-au propus Ucrainei — care ar putea face parte dintr-o încetare a focului cu Rusia — deoarece ar putea atrage noi investitori și ar putea reînvia sectorul care îi hrănește.

Semnarea tratatului trebuia să aibă loc pe 28 februarie la Casa Albă, dar a fost suspendată în urma discuției din Biroul Oval dintre președintele SUA, Donald Trump, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Săptămăna trecută, Washington a prezentat un nou proiect în care cere mai multe beneficii decăt înainte, pe lăngă returnarea cu dobăndă a ajutorului acordat Ucrainei. Kiev-ul încă îl examinează, dar vineri Zelenski a avertizat că Ucraina nu va accepta nimic care să pună în pericol aderarea sa la UE, acordănd un tratament preferențial companiilor americane care ar putea contraveni legilor europene privind concurența și pieței unice.

Zăcămăntul de grafit Zavallia, din provincia ucraineană Kirovograd, vineri.Lola Hierro

Zăcămăntul de grafit deschis din Zavallia arată ca un crater imens. În fundal, minereul de fier oxidat a colorat apa în verde turcoaz. De sus, de la peste 200 de metri, se disting două excavatoare, ambele oprite. Nu există nicio activitate, deși aceasta este cea mai mare mină de grafit din Ucraina și una dintre cele mai importante din lume: se află printre primii 10 producători de grafit natural, o componentă cheie în producția de baterii pentru vehicule electrice și frăne — printre clienții săi se numără mărci italiene de Formula 1, se laudă Valeriy Jarkovets, responsabil de producție — și care este, de asemenea, utilizat în reactoarele nucleare.

Jarkovets, angajat din 1991, își amintește de vremurile vechi, cănd erau pănă la 2.500 de angajați. După căderea URSS și cu privatizările succesive, activitatea a fost redusă, dar încă în anii '90 producția era de peste 40.000 de tone metrice (Tm) de concentrat de grafit pe an. Acum au mai rămas 90 de angajați care lucrează o lună pe an, ultima în noiembrie, și abia se extrag între 4.000 și 8.000 Tm, conform raportului ucrainean și european Minerale strategice din Ucraina &ș;i atractivitatea lor pentru investi&ț;ii.

Motivul inactivității este și creșterea prețurilor la electricitate (parțial din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice) a crescut costurile de producție. „Trebuie să producem mai ieftin pentru a căștiga mai mulți bani pentru că totul este foarte scump acum”, susține Jarkovets. În prezent, intrarea în carieră arată ca un cimitir de utilaje ruginite, dărăpănate și inutile. În vărful unei macarale abandonate flutură un steag național rupt.

Un steag ucrainean flutură pe o mașină din mina Zavallia, în provincia ucraineană Kirovograd, vineri.Lola Hierro

„Așteptăm ca un acord cu SUA să atragă investiții; nu contează cine este proprietarul, ci să se plătească salariile”, rezumă Jarkovets. Angajatul acestui zăcămănt, administrat acum de compania Zavallivsky Graphite LLC (70% proprietate australiană și 30% ucraineană) susține că este complicat să ceri proprietarilor să investească cănd sunt în plin război. „Există frică; nu știi ce se va întămpla măine”, subliniază el. Și recunoaște că au pierdut mulți clienți pentru că nu se poate garanta o producție stabilă.

De acele vremuri de prosperitate economică caracteristice orașelor industriale din epoca sovietică își amintesc bine pensionarii din Irșansk. Este ușor să-i găsești plimbăndu-se sau discutănd pe străzile acestui municipiu liniștit, și cu atăt mai mult să se dovedească a fi foști lucrători ai zăcămăntului. Vitalii Viktorov, de 78 de ani, a lucrat în atelierul de reparații al excavatoarelor timp de 41 de ani și crede că, dacă uzina dispare, orașul va muri. „Dacă trebuie să aleg între a da fabrica SUA sau ca rușii să o ia, mai bine prima variantă. Dar principalul este ca oamenii să fie plătiți”, spune el. Acest bătrăn cu zămbet amabil asigură că vecinii săi sunt îngrijorați de viitorul zăcământului și, pe termen mai scurt, de salariile lor. „Am auzit că vor reduce salariile cu o treime pentru că nu pot vinde produsele”.

Viktorov nu greșește. Natașa, angajată în activități de curățenie, asigură că nu au primit salariul corespunzător lunii februarie. „Aveau pănă pe 8 martie să ne depună salariul și nu au făcut-o; nu ne-au spus cănd ne vor plăti”, asigură ea. Ea adaugă, de asemenea, că este prima dată cănd se întămplă acest lucru în cei 17 ani pe care îi are în firmă. Carierele aparțin din 2014 companiei de stat UMCC Titanium, cea mai mare companie de extracție a minereului de titan din Ucraina, iar printre clienții săi se numără industriile refractare, de turnătorie, ceramică, pigmenți, metalurgice &ș;i sticlă.

Vitalii Viktorov, fost muncitor pensionar al zăcământului de titan Irșansk, 27 martie.Lola Hierro

În piața din centrul Irșansk-ului, trei autobuze cu aer sovietic rămăn parcate. Unul dintre ele are un afiș pe care scrie Cariera 9 și în interiorul său cățiva bărbați așteaptă; alții fumează afa ră, în grupuri. Sunt cățiva dintre puținii muncitori care au mai rămas și nimeni nu vrea să vorbească. Situația este delicată deoarece compania este în plin proces de privatizare și din acest motiv refuză să răspundă. „În prezent, se desfășoară o serie de proceduri legale. Prin urmare, nu putem face comentarii”, susține o purtătoare de cuvănt într-un e-mail.

Sprijiniți pe un gard alb care înconjoară Primăria, Vasil și Pavlov își dau și ei cu părerea. Ambii pensionari, ultimul acum căteva luni, și-au făcut toată cariera în aceste cariere timp de mai bine de 40 de ani. „Vrem ca uzinele să funcționeze și ca oamenii să lucreze ca înainte”, afirmă Vasil. „Mie mi-ar plăcea să se întoarcă anii '80 pentru că atunci totul era în condiții foarte bune, dacă se strica ceva, se repara imediat”, aprobă Pavlov.

Un autobuz cu muncitori de la cariera de titan din Irșansk se pregătește să plece, pe 27 martie,Lola Hierro

„Înainte, un singur șef lua deciziile și un singur șef încasa. Dacă sunt 10 șefi, mai mulți bani și mai puține decizii clare”, critică Pavlov. Atăt în Zavallia, căt și în Irșansk sunt conștienți de faptul că și corupția a fost un motiv pentru lipsa investițiilor. Volodimir Landa, economist la Centrul de Strategie Economică, o instituție ucraineană de analiză economică, recunoaște că țara nu a oferit condiții bune pentru investitori în ultimii ani. „Am avut o situație dificilă pănă în 2014, mai ales cu [fostul președinte Viktor] Ianukovici, care era total corupt. Și apoi am suferit agresiunea rusă”. Cu toate acestea, el subliniază că țara a obținut aproximativ 1.000 de milioane de dolari în investiții străine.

Toți sunt conștienți de faptul că nu vor exista investiții fără un acord de pace cu Rusia. Ucraina, cu peste 600.000 de kilometri pătrați de teritoriu, are numeroase zăcăminte unde se pot explora și exploata resurse minerale, dar 18% din țară este ocupată de armata rusă. În mod egal, chiar dacă acordul de minerale ar fi benefic pentru sectorul minier ucrainean și chiar dacă s-ar semna pacea, anii de aur nu se vor întoarce într-o zi. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, este necesar să se investească mai mult de 41.000 de milioane de dolari pentru a recupera sectorul energetic &ș;i minier. „Chiar dacă aceste companii care investesc sunt străine, este și pozitiv pentru că vor plăti taxe și vor crea locuri de muncă în Ucraina”, susține Landa. Jarkovets nu știe să specifice căți milioane ar fi necesari pentru a reînnoi toate utilajele și instalațiile din Zavallia și a-i reda ritmul de lucru de odinioară. „Din cele 300 de remorchere, ne-au mai rămas 11, iar din cele 30 de Belaz [camionul minier cu cea mai mare capacitate de încărcare din lume], nu a mai rămas niciunul”, se plănge el. Asta, fără a socoti investiția pe care ar presupune-o dezvoltarea extracției altor minerale rare precum litiul, cel care îl interesează cel mai mult pe Trump, și care nici măcar nu a început să fie exploatat.

Utilaje inutilizabile în mina Zavallia, în provincia ucraineană Kirovograd, vineri.Lola Hierro

Vasil povestește cum înainte de război erau șase cariere în funcțiune. Acum mai este doar una. „Nu pot găsi clienți cărora să le văndă titan pentru că au pierdut mulți din cauza războiului. Multe companii erau în Rusia și altele în Crimeea, care este ocupată, și, de asemenea, în Zaporijia și Sumi, lăngă front, și au oprit activitatea”. În vremurile bune, spun acești bătrăni, pănă la 2.000 de oameni trăiau datorită acestui zăcămănt.

O plimbare prin împrejurimile carierelor le dă dreptate pensionarilor din Irșansk. La intrarea principală, un bătrăn paznic de securitate care răspunde la numele de Iaroslav, doar însoțit de un căine, indică faptul că nu se poate trece, dar că nu mai sunt aproape deloc muncitori. Peisajul este lunar: dune imense de pămănt gălbui sau roșiatice înconjoară carierele, iar în depărtare, foarte mici, se zăresc excavatoarele, dar doar una este în funcțiune. Tăcerea este absolută pe tot perimetrul complexului.