Conducerea Aena a găsit o nouă oportunitate de a se apăra împotriva uneia dintre cele mai dure decizii cu care s-a confruntat operatorul aeroportuar în timpul pandemiei de Covid.

Este vorba despre mandatul Congresului Deputaților de a reduce chiriile spațiilor comerciale din terminale până când volumele de trafic aerian nu vor reveni la nivelurile din 2019. Aena a calculat că acest ordin, cuprins în dispoziția finală a șaptea din Legea 13/2021 (care a modificat Legea de reglementare a transporturilor terestre), a făcut-o să piardă venituri de 300 de milioane de euro față de planul de reduceri pe care l-a oferit voluntar chiriașilor. Atât Aena, cât și locatarii au depus cereri în instanță cu privire la cuantumul chiriilor, unde decizia Congresului a fost susținută, dar Curtea Supremă a considerat acum această jurisdicție incompetentă în favoarea contenciosului administrativ.

Reacția imediată a Aena a fost să ceară anularea acțiunilor legale anterioare, menținându-și astfel interpretarea cu privire la neconstituționalitatea mandatului Congresului. Odată obținută anularea așteptată a fiecărui caz, compania se pregătește să solicite chiriașilor cele 300 de milioane de euro. Se presupune că, ajunși în acest punct, operatorii comerciali cu activitate în aeroporturi vor depune cereri în jurisdicția contencios-administrativă, unde ar trebui stabilită din nou validitatea acțiunii Congresului.

Din Camera Inferioară, în octombrie 2021 și cu efect retroactiv, a fost impusă eliminarea chiriei minime anuale garantate (RMAG) pe care locatarii trebuiau să o plătească între 15 martie și 20 iunie 2020 și că, începând cu acea dată, această plată garantată, recunoscută prin contract, ar fi redusă automat proporțional cu volumul mai mic de pasageri din fiecare aeroport în comparație cu traficul din 2019.

Compania prezidată de Maurici Lucena, la rândul său, executa o reducere de 100% a RMAG pentru lunile din prima stare de alarmă (de la 15 martie până la 20 iunie 2020) și de 50% în lunile următoare, până în septembrie 2021. Sfârșitul acestei perioade de grație a făcut ca Congresul să reacționeze. Propunerea Aena chiar a îmbunătățit ceea ce a stabilit Decretul Regal Legea 35/2020 privind măsurile urgente de sprijinire a sectorului turistic, a ospitalității și a comerțului, care urmărea continuitatea afacerilor. Dar, în Congres, un reechilibru insuficient a fost considerat pentru comercianți.

Compania care operează Barajas sau El Prat a estimat până la 1,5 miliarde de impact economic între 2020 și 2025 din cauza dispoziției finale a șaptea, dar ritmul rapid de redresare a activității aeriene a redus sângerarea menționată la cele 300 de milioane citate, deja provizionate în conturile Aena. Hotărârea Curții Supreme, ca răspuns la un recurs în casație depus de Aena, a răsturnat cazul. Președintele Lucena a explicat pe 9 ale acestei luni, în cadrul adunării generale a acționarilor companiei, că decizia Înaltei Curți, pe care a catalogat-o drept «neașteptată», ar putea deschide un nou scenariu judiciar. La scurt timp după aceea, compania a cerut anularea menționată a tuturor acțiunilor întreprinse pe cale civilă. Cu cel mai rău dintre scenarii deja digerat în conturi, orice hotărâre favorabilă în contencios-administrativ ar reprezenta câștiguri pentru Aena.

Apărarea acționarului Maurici Lucena a profitat de intervenția sa la adunare pentru a sublinia obligația sa de a apăra interesele acționarilor și a calificat drept «absurd» dispoziția finală a șaptea citată, în care apreciază «trăsături echivoce de neconstituționalitate». O evaluare, aceasta din urmă, care nu a fost împărtășită de judecători pe cale civilă, având în vedere că niciunul dintre cei care au intervenit în primă sau a doua instanță nu a ridicat problema constituționalității.

Apărarea Aena, dimpotrivă, a interpretat deja în 2021 că a existat o modificare normativă împotriva unei companii în favoarea celeilalte părți, comercianții și hotelierii, într-un conflict anterior judiciarizat. La momentul respectiv, s-a vorbit despre «expropriere legislativă». În acest caz, este vorba despre stabilirea solidității cifrei RMAG în contractele de închiriere, în același timp cu oferta de reducere a Aena, sau aplicarea clauzei rebus sic statibus. Aceasta din urmă ar lăsa fără efect ceea ce s-a convenit prin contract între Aena și locatari în fața unor circumstanțe neprevăzute, imprevizibile și cu efect extraordinar asupra echilibrului acestora.

Veniturile din închirierea magazinelor duty-free, a zonelor de catering sau a posturilor financiare, printre altele, se concentrează pe activitatea comercială a Aena. Colectarea se face în funcție de vânzări, Aena beneficiind de un prag de venituri asigurate prin chiria minimă anuală garantată menționată. Ordinul Congresului a afectat până la sfârșitul anului 2023 contractele care expirau. Nu a avut niciun impact asupra celor noi, atribuite în licitații repetate.

În acel an 2023, încă cinci aeroporturi erau sub nivelurile de călători anterioare pandemiei: Madrid-Barajas, Barcelona-el Prat, La Palma, Reus și Girona-Costa Brava, astfel încât comercianții instalați acolo puteau conta pe reduceri atunci când RMAG nu era atins. Deja anul trecut, 2024, traficul s-a recuperat pe toate aeroporturile din rețea și nu a existat loc de reducere prin lege a chiriilor.

Lucena a ajuns să se întrebe la adunare despre validitatea sau corectitudinea bonusurilor pe care le-au încasat directorii marilor multinaționale stabilite în aeroporturile spaniole, în timp ce Aena a fost obligată, de Congres, să renunțe la garanțiile pe care le avea prin contract.

Administratorul aeroportuar, care a suferit pierderi grele din cauza crizei sanitare, a susținut întotdeauna că dezastrul traficului aerian s-a datorat unor cauze independente de gestionarea sa, motiv pentru care au putut fi aplicate chirii minime garantate giganților precum Dufry, Áreas sau SSP, printre mulți alți chiriași.