Autoritatea Fiscală Independentă (Airef) din Spania a evaluat impactul majorării salariului minim interprofesional (SMI) și al reformei muncii asupra economiei țării. Conform concluziilor, aceste măsuri au avut un impact „limitat, deși ușor pozitiv” asupra activității economice, ocupării forței de muncă și contribuțiilor sociale.

Airef notează că majorarea SMI și reforma au contribuit la îmbunătățirea condițiilor pe piața muncii. În special, a crescut probabilitatea de angajare și s-a redus riscul pierderii locului de muncă, ceea ce a dus la scăderea contractelor temporare și la creșterea contractelor permanente.

Cu toate acestea, raportul subliniază, de asemenea, că majorarea salariului minim ar fi putut împiedica crearea a mii de noi locuri de muncă. Conform estimărilor Airef, majorarea SMI în 2019 (de la 736 la 900 de euro) a redus crearea de locuri de muncă cu 0,28-0,45 puncte procentuale, ceea ce echivalează cu 40.000-65.000 de locuri de muncă pierdute. Creșterea din 2023, potrivit estimărilor, a avut un impact mai mare, afectând 55.000-85.000 de lucrători.

Airef subliniază că aceste estimări iau în considerare doar efectele directe, fără a lua în considerare efectele indirecte, cum ar fi creșterea consumului. O analiză mai amplă, care ia în considerare majorarea SMI până în 2024 și modificările legislației muncii, inclusiv reforma muncii din 2021, arată că creșterea salariilor are un efect pozitiv asupra veniturilor disponibile ale gospodăriilor, stimulând consumul și activitatea economică.

În general, Airef consideră că majorarea SMI și reforma pieței muncii au avut un impact ușor pozitiv asupra PIB-ului și ocupării forței de muncă. Conform estimărilor, creșterea PIB-ului a fost de aproximativ 0,1 puncte procentuale în medie pentru perioada 2022-2050. De asemenea, se remarcă un impact pozitiv, deși moderat, asupra veniturilor din contribuții sociale.

Analiștii Airef notează o îmbunătățire a situației generale a ocupării forței de muncă, în special cu trecerea la contracte permanente și sezoniere. De asemenea, se observă o scădere a riscului de pierdere a locului de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi femeile și tinerii.

Reforma pieței muncii, în special, a dus la anularea contractelor pentru lucrări și servicii, limitând utilizarea contractelor temporare, ceea ce a contribuit la creșterea contractelor permanente. În concluzie, reformele au îmbunătățit angajarea și stabilitatea și, de asemenea, au redus parțial segmentarea pieței muncii.