În câteva cuvinte
Proiectul unei fabrici de celuloză în Galicia stârnește controverse majore, atrăgând critici din cauza impactului său potențial asupra mediului și a dependenței de finanțare publică. Opozanții se tem de efectele negative asupra biodiversității și resurselor de apă, în timp ce promotorii susțin sustenabilitatea tehnologică a proiectului și beneficiile economice, subliniază importanța subvențiilor pentru realizarea proiectului.
27.000 de obiecții. Piața Obradoiro, copleșită. Manifestații care triplează populația satului unde au loc. Strigăte de protest împotriva Xunta care depășesc barierele televiziunii regionale. O altă explozie socială colorată în verde răsună în Galicia. De data aceasta, din cauza unei fabrici gigantice de celuloză proiectată într-un peisaj natural din Lugo, o macro-fabrică care se învecinează cu zone protejate și cu Drumul lui Santiago și include deversări într-unul dintre principalele râuri din care bea comunitatea. Uzina promovată de portughezii de la Altri și omul de afaceri din Coruña, Manuel García, proprietarul Greenalia, tocmai a primit aprobarea de mediu de la Guvernul lui Alfonso de Rueda (PP) și un refuz masiv în stradă. Ce urmează acum? După cum recunosc promotorii afacerii, cheia stă în banii publici.
Greenfiber, numele societății care promovează fabrica de celuloză, susține, așa cum a precizat de la început, că intenționează să finanțeze cu subvenții 25% din investiția de 1 miliard de euro necesară pentru fabrică. Adică 250 de milioane de euro din bani publici. A solicitat un maxim de 30 de milioane de euro din fonduri europene de la linia 4 a PERTE pentru Decarbonizare Industrială. Comisia tehnică a Ministerului Industriei, care va decide ce proiecte vor primi aceste ajutoare, evaluează cererile. Trebuie să verifice dacă nu cauzează prejudicii semnificative mediului și să evalueze cât de aliniate sunt cu obiectivele climatice de reducere a emisiilor, consumului de apă sau deșeurilor. În timp ce BNG și PSdeG-PSOE critică consecințele asupra mediului ale proiectului, ministrul socialist Jordi Hereu asigură că acordarea sau nu a ajutorului va fi decisă cu „obiectivitate deplină”.
„Investiția în tehnologii noi și nivelul de inovare sunt atât de mari încât ajutoarele publice permit reducerea riscului investiției”, susține Greenfiber pentru a explica dependența sa de banii publici. Compania se declară atât de încrezătoare în „viabilitatea” acestui program financiar bazat pe subvenții încât nu ia în considerare „planuri alternative în acest moment”. Drumul către obținerea celor 250 de milioane de euro din fonduri publice este, totuși, plin de curbe.
În timp ce Xunta neagă că va oferi fonduri, Greenfiber recunoaște că are nevoie ca Guvernul central să-i dea o mână de ajutor în mai multe moduri. Deoarece maximul pe care îl poate primi de la PERTE la care candidează este de 30 de milioane de euro, pentru a ajunge la cele 250 de milioane de care are nevoie, compania asigură că „gestionează cu Ministerul Industriei acordarea unui ajutor direct finanțat din fonduri europene”. Această subvenție este „esențială pentru finalizarea investiției planificate”, adaugă ea ca răspuns la Джерело новини: „Ministerul acționează ca un vehicul pentru canalizarea acestor fonduri și lucrăm împreună pentru a avansa în procesarea lor și pentru a garanta respectarea tuturor cerințelor necesare”. Ministerul Industriei, consultat de această publicație, evită să informeze despre aceste negocieri dezvăluite de companie.
În cazul în care cererea sa către PERTE este aprobată, Greenfiber nu are nici el ușor să primească aceste fonduri europene, deoarece uzina sa ar trebui să fie finalizată înainte de 31 martie 2026, iar perioada de execuție a lucrărilor este de 30-36 de luni. „Dar avem încredere că ministerul va reuși să prelungească aceste termene sau să găsească un alt tip de soluție”, avansează compania. „În caz contrar, multe proiecte nou create cărora li se adresează această linie ar vedea imposibilă respectarea termenelor atât de strânse”.
Macroceluloza a stârnit un val de nemulțumire în Galicia, la puțin peste un an de la a cincea majoritate absolută consecutivă a PP. Rueda a obținut-o cu electoratul și opoziția convinși că portughezii de la Altri proiectau o fabrică de fibre textile ecologice obținute din lemn, o demonstrație de economie circulară în leagănul Inditex. Cu acest ambalaj și-a vândut proiectul predecesorul său, Alberto Núñez Feijóo, înainte de a pleca la Madrid pentru a conduce dreapta spaniolă. După deschiderea urnelor, și cu popularii galicieni în extaz, cadoul a fost despachetat și a existat o surpriză: cele 200.000 de tone de țesătură durabilă numită lyocell reprezintă doar o treime din producție; restul vor fi 400.000 de tone de celuloză solubilă.
Trecuseră doar 13 zile de la alegerile regionale. S-a aflat, de asemenea, că complexul va ocupa un teren de 366 de hectare la granița cu Rețeaua Natura. Că va fi prezidat de un coș de fum de 75 de metri și că va necesita o captare de maximum 46 de milioane de litri de apă pe zi din râul Ulla, în care va deversa 30 de milioane după ce va trece printr-o stație de epurare. Alarma a sunat nu numai în regiunea Lugo din A Ulloa, unde se va stabili, ci și în estuarul Arousa (Pontevedra), cel mai bogat din Galicia și gura acestui curs de apă. Sute de bărci au navigat în urmă cu o săptămână împotriva proiectului, temându-se că efectele fabricii de celuloză asupra apelor Ulla vor reduce iremediabil bancurile de pește și crustacee din care trăiesc.
Europarlamentarul PSdeG Nicolás González Casares consideră că „sustenabilitatea economică a proiectului este un castel în aer, deoarece depinde doar de subvenții”. El avertizează că declarația de impact asupra mediului favorabilă „nu oferă acces direct” la fondurile europene de redresare și crede că fabrica încalcă principiul de a nu cauza prejudicii semnificative obiectivelor de mediu ale UE pe care le cer aceste ajutoare. „Populația galiciană percepe instalarea unei noi fabrici de celuloză ca pe un pericol. În opinia mea, este, mai ales, pentru biodiversitate”, adaugă Casares.
Aprobarea de mediu a macrocelulozei i-a indignat pe detractori. Biologul Ramón Varela a cercetat datele furnizate de companie în timpul procesării sale în fața Xunta și a realizat un raport pentru asociația ecologistă Adega în care militează. Comparând emisiile atmosferice pe care le prognozează Altri cu cele declarate de Ence Pontevedra, el concluzionează că uzina din Lugo le va multiplica de 5,8 ori pe cele de particule, de 3,96 ori pe cele de oxizi de azot și de 28,3 ori pe cele de oxizi de sulf. Acest om de știință critică faptul că Greenfiber și-a dezvăluit doar previziunile cu privire la 4 dintre cei 22 de poluanți pe care ajung să-i expulzeze fabricile de celuloză și că printre ei nu se numără cele mai mici particule, „cele mai problematice pentru sănătatea umană”.
Varela atribuie acestui obscurantism aprobarea de mediu a Guvernului galician. „Rezoluția este plină de opinii interesate fără ratificare științifică”, susține el. „Informațiile suplimentare furnizate de companie și cărora Administrația le acordă valoare fără alte considerații nici măcar nu le cunoaștem”, adaugă el cu privire la nedivulgarea rapoartelor sectoriale nici măcar celor care au prezentat obiecții.
Compania susține că va folosi „cele mai avansate tehnici la nivel mondial” și „cel mai eficient și inovator sistem de epurare a apei existent în industrie”. În același timp cu Xunta, reduce la „dezinformare” și „minciuni” criticile aduse fabricii. La refuz, totuși, s-a alăturat premiatul arhitect David Chipperfield, care colaborează cu Executivul lui Rueda la un proiect de pregătire a Galiciei pentru urgența climatică, și chiar și un organism consultativ al propriei Administrații regionale: Consello da Cultura Galega. Un studiu multidisciplinar al acestei instituții a concluzionat că va presupune „distrugerea completă sau alterarea ireversibilă” a unei zone de mare valoare ecologică, „un adevărat laborator natural al biodiversității”.
Mai mult eucalipt?
De-a lungul procesării de mediu, compania a convins diferitele departamente ale Xunta care au pus obstacole cu privire la impactul vizual al fabricii, emisiile sale, zgomotele și mirosurile. A făcut-o prezentând propriile calcule și studii. „Cu înălțimea de 75 de metri pentru coșul de fum, se garantează că sănătatea umană sau mediul nu vor fi afectate”, se afirmă în declarația de impact asupra mediului. Consellería de Medio Rural consideră „suficiente explicațiile oferite” de companie pentru a eradica temerile cu privire la o creștere a plantațiilor de eucalipt. Greenfiber a susținut că „s-ar aproviziona din stocurile care sunt comercializate în prezent în străinătate și că, prin urmare, nu ar provoca o creștere a suprafeței dedicate eucaliptului în Galicia”.
Altri, care gestionează trei fabrici de celuloză în Portugalia, recunoaște că a pus ochii pe Galicia din cauza restricțiilor asupra eucaliptului care au fost impuse în țara vecină de la valul letal de incendii din 2017. Dar nu încetează să repete că nu va cultiva mai mulți copaci și că va folosi doar lemn care este exportat astăzi în străinătate. Criticii, inclusiv BNG și PSdeG, se îndoiesc de această promisiune, deoarece este proiectată într-una dintre provinciile galiciene cu cele mai puține plantații din această specie controversată.
Lo „Altri non!” răsună în Galicia ca noul „Nunca máis!”. Grafitti pe zidurile localităților mijlocii și mici. Strigăte de protest care se strecoară în Campanadas de Fin de Año de Televisión de Galicia. Cântece la concerte și pe stadioane. Duminica trecută, în timpul transmiterii unui meci al lui Dépor în Riazor, un comentator sportiv de la Radio Galega, în fața sloganului împotriva uzinei scandat de masa de fani, a spus fără a-l menționa pe Altri: „Nu merită să spunem nimic. Într-un meci de fotbal nu ar trebui introduse aceste subiecte”.
