Comisia Europeană se pregătește să impună amenzi companiilor Apple și Meta

Comisia Europeană se pregătește să impună amenzi companiilor Apple și Meta pentru nerespectarea regulamentului privind piețele digitale (DMA), conform surselor apropiate investigațiilor. Acestea ar fi primele sancțiuni aplicate marilor companii de tehnologie de când Teresa Ribera a devenit vicepreședinte al Executivului european și responsabilă pentru portofoliul de Concurență.

Sancțiunile pe care Bruxelles le ia în considerare împotriva a două dintre cele mai mari companii tehnologice americane vin chiar în mijlocul războiului comercial declanșat de Donald Trump prin impunerea de taxe vamale masive în numeroase zone și țări ale planetei.

Acum mai bine de un an, Comisia Europeană a deschis o investigație cu privire la patru mari companii tehnologice americane (Apple, Alphabet, Amazon și Meta) pentru nerespectarea regulamentului privind piețele digitale.

Cele patru, împreună cu celelalte companii desemnate drept gardieni (gatekeeper în terminologia engleză utilizată de sector) ale pieței digitale, datorită dimensiunii lor mari și a potențialului risc pentru concurență, au obligații mai mari decât restul companiilor, iar investigațiile au fost deschise în urma unor indicii de nerespectare a unora dintre aceste cerințe. Aceste dosare au evoluat în ultimele luni și au început să apară primele concluzii care se vor traduce, probabil, în amenzi.

Aceste sancțiuni nu vor fi cele maxime prevăzute de normă, adică 10% din cifra de afaceri mondială, indică aceleași surse.

Există diverse explicații pentru aceasta: una dintre ele este că timpul de nerespectare ar fi de doar un an. DMA a intrat în vigoare în etape între 2023 și 2024.

Cea mai mare sancțiune impusă de Concurență până acum a fost în iulie 2018 împotriva Google pentru abuz de piață care, potrivit Comisiei, ar fi fost prelungit din 2011. Cuantumul a fost de 4.343 milioane de euro.

Diverse surse juridice subliniază, de asemenea, că este foarte rar ca Bruxelles să încline spre această limită maximă și că în cele mai mari pedepse sale optează de obicei pentru procente care se învârt în jurul a 3% din cifra de afaceri mondială.

Vizita lui Ribera la Washington

Ribera a fost la Washington săptămâna trecută, pentru a participa la un eveniment anual de Concurență și unde, de asemenea, s-a întâlnit cu autoritățile de Concurență din Statele Unite.

Spanioala s-a întâlnit cu Gail Slater, responsabilă pentru secția antitrust a Departamentului de Justiție, și cu președintele Comisiei Federale de Comerț, Andrew Ferguson.

A fost prima luare de contact între ambele administrații, noi pentru ambele părți, și a fost vorba, în principal, de a constata că va continua colaborarea menținută în ultima decadă.

Bruxelles-ul a încercat întotdeauna să disocieze aplicarea reglementărilor sale digitale, atât regulamentul privind piețele digitale, cât și cel privind serviciile digitale (DSA), precum și amenzile, de războiul comercial și de diferențele geo-strategice grave care au apărut între Washington și Bruxelles de când Donald Trump a revenit la Casa Albă.

Explicația sa este întotdeauna că Comisia are obligația de a aplica legea și că aceasta nu este negociabilă și nici nu poate ține cont de circumstanțe externe.

Un exemplu în acest sens este ceea ce s-a întâmplat pe 19 martie trecut. Atunci, Comisia a decis să oblige Apple să deschidă ecosistemul digital al iPhone-ului către terți, ceea ce presupune o lovitură mai mare decât o amendă, oricât de mare ar fi, deoarece implică o schimbare a modelului de afaceri al companiei.

Acesta din urmă este un element care îngrijorează mai mult companiile mari de tehnologie decât sancțiunea în sine.

Aceste companii încasează mulți bani, evaluarea lor bursieră în unele cazuri depășește cu mult PIB-ul unor țări precum Spania: cea a Apple-ului aproape că o multiplică de două ori.

Prin urmare, în cartierele generale ale acestor giganți tehnologici se acordă mai multă atenție atunci când sunt forțați să facă schimbări în modelele de afaceri, deoarece Bruxelles concluzionează că practicile lor actuale pot presupune un risc de abuz de piață.

"Nu este vorba doar de amenzi, ci de faptul că Comisia intenționează să prejudicieze companiile americane de succes doar pentru simplul fapt de a fi, în timp ce lasă liberi de acțiune rivalii lor chinezi și europeni", subliniază Meta, compania mamă a Facebook, când este întrebată despre decizia pe care Comisia se așteaptă să o ia în curând.

Acest argument atât de politic – mult mai mult decât sunt de obicei luările de poziție corporative – menține poziția pe care a arătat-o deja la începutul anului.

Atunci, primul executiv al Meta, Mark Zuckerberg, a anunțat că compania sa renunță la moderarea conținutului pe rețelele sale sociale (Facebook sau Instagram) și a atacat reglementările digitale europene, deși a atacat mai puțin regulamentul privind piețele decât cel privind serviciile, o normă mai concentrată pe conținut decât pe practicile de piață.

Cuvintele lui Zuckerberg nu se îndepărtează mult de cele rostite de vicepreședintele american, J.D. Vance, în călătoria pe care a făcut-o în Europa în februarie.

Atunci, într-un discurs la Paris, a criticat ceea ce consideră o reglementare excesivă a companiilor tehnologice.

Normele europene și americane au fost întotdeauna foarte diferite.

Cele nord-americane sunt foarte focalizate pe asigurarea libertății de întreprindere și a libertății de exprimare deasupra altor drepturi fundamentale; cele europene, pe de altă parte, caută un echilibru între toate drepturile fundamentale, cele ale consumatorilor și economia de piață, așa cum explică în cartea sa experta în reglementare digitală de la Universitatea Columbia, Anu Bradford, în ultima sa carte, Imperiile Digitale.

Cu toate acestea, ceea ce a spus Vance la Paris merge mai departe de atât.

"Invităm țările dumneavoastră să lucreze cu noi și să urmeze acest model dacă are sens pentru dumneavoastră. Cu toate acestea, Administrația Trump este îngrijorată de rapoartele potrivit cărora unele guverne străine iau în considerare înăsprirea șuruburilor pentru companiile tehnologice americane cu prezență internațională. Acum, Statele Unite nu pot și nu vor accepta asta", a avertizat el.