Enrique Losantos, președintele prestigiosului firme de consultanță imobiliară JLL, avertizează că băncile spaniole vor începe să restricționeze accesul la creditele ipotecare. Această decizie este motivată de îngrijorările legate de ratele ridicate de efort financiar ale solicitanților, ceea ce ar putea limita semnificativ numărul persoanelor eligibile pentru un împrumut imobiliar.

Losantos, o autoritate recunoscută pe piața imobiliară și a capitalului internațional, a subliniat că Spania a devenit a doua destinație preferată din Europa pentru marii investitori. Acești investitori sunt dispuși să aloce resurse considerabile pentru a contribui la soluționarea crizei locuințelor din Spania.

Se estimează că investițiile în sectorul imobiliar – care include hoteluri, locuințe, logistică, birouri și centre comerciale – vor crește cu 30% în acest an, ajungând la 14,6 miliarde de euro până la sfârșitul anului. Aceasta ar plasa 2024 ca al treilea an cu cele mai mari investiții din istorie, după 2019 și 2022.

Pentru 2026, Losantos anticipează un scenariu de rate scăzute ale dobânzilor, ceea ce va stimula piața. În condițiile unei lichidități ridicate, cereri mari și oferte limitate, piața imobiliară din Spania ar putea înregistra o creștere de cel puțin 10%. Atractivitatea Spaniei este consolidată de factori macroeconomici favorabili și prețuri imobiliare competitive în comparație cu Marea Britanie, Germania și Franța.

Instabilitatea politică nu pare să descurajeze investitorii străini, care sunt mai preocupați de aspectele macroeconomice, demografice și de problemele structurale din sectorul rezidențial. Interesul lor se concentrează pe segmentele legate de locuințe ("living") – rezidențe studențești, locuințe pentru seniori și conceptul de "flex-living". Aceasta este o consecință directă a deficitului structural de aproximativ 400.000 de locuințe, care se așteaptă să crească dramatic în următorii ani din motive demografice.

Expertul a avertizat că prețurile locuințelor vor continua să crească pe termen scurt din cauza deficitului structural, până când băncile vor impune limite privind ratele de efort (sub 30% din venituri). Cu toate acestea, el a menționat că o creștere a dobânzilor, în contextul ratelor actuale de efort (33-35%), ar putea duce la o scădere a prețurilor.

Printre soluțiile propuse pentru criza locuințelor se numără mobilizarea terenurilor, dereglementarea (susținută de Comisia Europeană), reducerea costurilor de construcție, dezvoltarea învățământului profesional în construcții și combaterea ocupării ilegale a proprietăților ("okupación"). Losantos a sugerat că procesele rapide și instanțele specializate pentru cazurile de "okupación" ar putea elibera sute de mii de locuințe pe piață. El consideră că cea mai eficientă abordare este regenerarea urbană, nu expansiunea orașelor.

În concluzie, Losantos a subliniat lipsa acută de locuințe publice și sociale în Spania, comparativ cu alte țări. Pentru a remedia această situație, este esențială atragerea capitalului de la investitori privați, având în vedere insuficiența finanțării guvernamentale.