În câteva cuvinte
Articolul evidențiază importanța economică și socială a remitențelor trimise de migranții latino-americani din Madrid către țările lor de origine. Aceste transferuri, care au depășit 10 miliarde de euro anual din Spania, reprezintă un colac de salvare pentru milioane de familii, acoperind cheltuieli esențiale precum educația și locuința, și constituie un procent semnificativ din PIB-ul unor țări precum Honduras (25%). În ciuda apariției noilor aplicații de transfer, metodele tradiționale rămân populare. Fenomenul subliniază dependența economică de acești bani, dar și legătura emoțională a migranților cu familiile rămase acasă, deși aceasta tinde să scadă în timp.
Fluxuri de bani traversează lumea în fiecare zi. Capitalul nu are naţionalitate. Acest lucru este cunoscut de economişti, care subliniază de mult timp importanţa crescândă a fluxurilor de bani între persoane aflate la mii de kilometri distanţă. O ştiu şi guvernanţii, care renunţă treptat la protecţionismul economic într-o economie globală şi, mai ales, o ştiu migranţii, obişnuiţi să trimită şi să primească bani peste ţări şi mări. De exemplu, Rosa Rivera, în vârstă de 33 de ani, trimite bani cu regularitate mamei sale din Honduras în fiecare lună, de când a venit să locuiască în Madrid acum trei ani. Lunar, trimite între 400 şi 500 de euro, cu care plăteşte educaţia fiicei sale de 14 ani. „Lucrez făcând curăţenie în case din Chamberí şi, mulţumesc lui Dumnezeu, am putut trimite mereu”, asigură ea. În Honduras, remitenţele reprezintă 25% din Produsul Intern Brut (PIB).
Aceste transferuri de bani ale migranţilor către America Latină au crescut cu 8% în 2024, ajungând la 155 de miliarde de dolari (149.146.425 euro), conform Băncii Mondiale. Doar din Spania s-au trimis 10.183 milioane de euro în străinătate, o creştere de 11,4% faţă de acum patru ani, când cifra era de 9.000 de milioane, conform ultimelor date disponibile de la Banca Spaniei. Deşi nu există date precise pentru a determina cât din aceşti bani au fost trimişi specific din Madrid, experţii indică faptul că migraţia masivă latino-americană din ultimii ani a crescut numărul remitenţelor provenite din capitală.
Conform recensământului populaţiei publicat recent de Institutul Naţional de Statistică (INE), numărul persoanelor născute în America Latină care locuiesc în Comunitatea Madrid a depăşit cifra simbolică de un milion, ajungând la 1.038.671 de locuitori provenind din cele 18 ţări hispanofone la data de 1 ianuarie 2024.
„Majoritatea oamenilor pe care îi cunosc în ţara mea trăiesc din remitenţe”, asigură Yamile Flores, de 38 de ani. A ajuns la Madrid în 2018 şi, de atunci, trimite lunar în medie 600 de euro în Nicaragua. Îi trimite mamei sale, la fel ca Rivera, pentru a putea avea grijă de fiica sa. „Am venit din cauza situaţiei din ţara mea, împreună cu sora mea, pentru a ajuta familia de aici”, povesteşte Flores, care lucrează îngrijind persoane în vârstă.
Flores asigură că cel mai important pentru ea este ca ceea ce câştigă să fie suficient pentru a trimite cât mai mult posibil în Nicaragua. „Aici eu nu contez. Contează ca acolo să fie toţi bine. Înainte randamentul era mult mai mare, dar încă este bun”, spune ea. Nicaraguana nu are încredere în platformele de trimitere de bani. „Trimit doar de la centrul de transfer (locutorio) de lângă locul meu de muncă, nu am încredere în alte aplicaţii”, asigură ea.
Carla Trigo, proprietara unui centru de transfer de unde se trimit remitenţe în Madrid.
Proprietara localului de unde trimite Flores se numeşte Carla Trigo. Într-un moment în care majoritatea acestor stabilimente se închid, ea a decis să parieze pe acest tip de afacere acum un an. „Aici, majoritatea persoanelor care intră sunt latino-americani care lucrează în sector şi trimit bani familiilor lor”, explică Trigo, în vârstă de 35 de ani.
Profilul persoanelor care trimit bani corespunde lucrătorilor din servicii esenţiale, în jur de 30 de ani, originari din ţări precum Columbia, Paraguay şi Republica Dominicană. Majoritatea realizează transferuri de două sau trei ori pe lună. „În medie, din centrul meu se trimit 10.000 de euro pe zi”, asigură Trigo.
Proprietara localului, observând provenienţa majorităţii clienţilor săi, a decis să vândă tot felul de produse tipice regiunii. Astfel, când clienţii termină de trimis bani, pot savura un Bom Bom Bum (o acadea tipică din Columbia) sau nişte banane coapte.
Noi Aplicaţii pentru Transfer de Bani
Un alt fenomen apărut odată cu creşterea trimiterii de remitenţe este apariţia de noi platforme în Madrid pentru a trimite bani din Spania în America Latină, care caută să concureze cu marile companii, mizând pe oamenii obişnuiţi, care continuă să considere mai sigur să trimită bani familiilor lor de la centrul lor de încredere. Este cazul Taptap Send, o platformă de trimitere de remitenţe care a aterizat în Spania acum un an şi jumătate. „Este o aplicaţie creată de migranţi pentru migranţi”, asigură columbianca María Paz Botero, care a fost angajată de companie tocmai pentru că este o migrantă latino-americană care locuieşte în Madrid. „Căutau pe cineva care să înţeleagă ce trăim noi, migranţii, în afara ţărilor noastre”, explică ea, pentru a sublinia că marele lor avantaj este că „nu percep comision la trimitere”.
Proprietarul aplicaţiei a decis să mizeze pe piaţa latino-americană din Spania datorită migraţiei crescânde care a ajuns în ţară în ultimii ani. „Am început cu Columbia datorită diasporei populaţiei care a migrat în Statele Unite şi Spania, dar în curând vom ajunge în mai multe ţări din regiune”, asigură Botero.
O altă companie care îşi face loc în sector este TucanPay. Această aplicaţie a apărut ca un proiect de masterat la Madrid, inspirat de ideea a cinci studenţi latino-americani care se confruntau cu provocarea de a trimite bani din ţările lor pentru a acoperi cheltuielile de trai şi studiu în străinătate, cum ar fi chiria, transportul, mâncarea şi taxele universitare. Căutând opţiuni, şi-au dat seama că „metodele tradiţionale precum centrele de transfer (locutorios), transferurile bancare sau utilizarea cardurilor străine aveau o problemă comună: foloseau propriile cursuri de schimb, plus un procent de comision, rezultând întotdeauna mai costisitoare”.
Acest grup de studenţi a găsit o alternativă mai corectă: „Schimbarea banilor direct cu alţi compatrioţi”. Totuşi, deşi această opţiune este mai transparentă şi gratuită, avea propriile provocări. Nu este întotdeauna uşor să găseşti pe cineva dispus să schimbe exact suma necesară la momentul potrivit. Şi, deşi la început un simplu grup de WhatsApp le era suficient, acum au o platformă care are deja peste 600 de utilizatori activi.
Economista Şefă pentru Columbia la BBVA Research, Juana Téllez, subliniază că Columbia a înregistrat o creştere semnificativă a remitenţelor în ultimii ani datorită migraţiei columbienilor şi venezuelenilor. „Remitenţele sunt foarte importante pentru Columbia şi regiune. Anul trecut, Columbia a primit 14 miliarde de dolari, reprezentând 3,3% din PIB”, semnalează Téllez. Remitenţele, trimise în principal din Spania şi Statele Unite, sunt cheia economiei, deoarece ajută la atenuarea devalorizării pesoului şi îmbunătăţesc calitatea vieţii familiilor beneficiare. Cele două regiuni ale ţării care primesc cele mai multe remitenţe sunt zona cafelei (Eje Cafetero) şi Valle del Cauca.
Téllez explică faptul că migranţii columbieni din Spania trimit mai mulţi bani decât cei din SUA, alocând între 7% şi 20% din veniturile lor familiilor. Remitenţele sunt utilizate în principal pentru locuinţă, alimentaţie, transport şi educaţie. Deşi legătura cu ţara de origine slăbeşte în timp, aceste transferuri rămân esenţiale pentru combaterea sărăciei în Columbia. „Este studiat că oamenii trimit mai mulţi bani la doi ani după migrare şi încetează să mai trimită după 10 ani, când legăturile cu ţara slăbesc”, asigură Téllez. Media lunară este un transfer între 150 şi 650 de euro, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate de salariu minim în ţara andină.
Unul dintre ei este columbianul José García, de 32 de ani, care a început să trimită bani familiei sale din Armenia (zona cafelei) de când a ajuns acum şase luni. „Am venit să caut un viitor mai bun, deocamdată lucrez ca livrator, dar ceea ce contează cu adevărat pentru mine este să pot economisi pentru familia mea şi să le trimit ce pot”, povesteşte cu un zâmbet care reflectă ceea ce preţuieşte cel mai mult.
Gonzalo Fanjul, expert în migraţie şi dezvoltare, semnalează că remitenţele sunt un pilon cheie pentru economia Americii Latine, în special în vremuri de criză. „Remitenţele nu sunt doar un suport vital pentru milioane de familii, ci au devenit şi un motor de rezilienţă economică în regiune”, asigură directorul de cercetări al Fundaţiei PorCausa.
