În câteva cuvinte
Germania adoptă o strategie agresivă de relansare economică prin investiții masive în apărare și infrastructură. Acest plan, considerat un punct de cotitură fiscală, vizează stimularea creșterii, contracararea amenințărilor comerciale și consolidarea securității europene. Impactul pe termen lung asupra datoriei publice și a conformității cu normele fiscale europene rămâne de urmărit.
Ofensiva pentru repornirea economiei germane
Ofensiva lansată de conservatorii CDU/CSU și social-democrații SPD pentru a reporni motorul economiei germane și a crește semnificativ cheltuielile pentru apărare este văzută de analiști ca “un pas istoric ce ar putea marca, în sfârșit, începutul unor ani mai buni pentru economie”, după cum spun strategii ING. La Berenberg consideră că este “o schimbare fiscală radicală pentru Germania” și o rezumă ca “o mare “bazuca”” pentru a reimpulsiona industria germană într-un moment în care războiul comercial amenință să încetinească economia zonei euro și în care presiunea lui Donald Trump îndeamnă Europa la o schimbare de paradigmă pentru a consolida securitatea Bătrânului Continent.
Un “viraj de 180 de grade în politica sa fiscală”, despre care vorbește JP Morgan, a fost bine primit pe piața de capital, unde indicele german Dax a crescut marți cu 3,55%, dar a provocat cea mai proastă zi pentru datoria germană de la căderea Zidului Berlinului și o escaladare a monedei unice până la depășirea pragului de 1,07 dolari.
“Decizia unei schimbări radicale de direcție a fost deja luată și nu trebuie subestimat acest semnal politic”, subliniază cei de la banca de investiții americană, unde consideră că va implica o schimbare substanțială în previziunile economice germane, care poate avea un efect de antrenare asupra investițiilor private. Pachetul de măsuri necesită o modificare a constituției germane pentru a reforma “frâna datoriilor”, pentru a exclude permanent toate cheltuielile de apărare care depășesc 1% din PIB și pentru a activa un fond de infrastructură de o jumătate de trilion de euro. În plus, se urmărește creșterea capacității de finanțare a statelor germane de la 0% la 0,35% din PIB. Pentru a realiza acest lucru, este necesar sprijinul Verzilor din Bundestag, care este considerat de la sine înțeles datorită investițiilor masive planificate, ceea ce le-ar permite să avanseze cu aceste inițiative cu sprijinul a două treimi din cameră, conform componenței actuale. Ambele formațiuni speră să prezinte această inițiativă săptămâna viitoare și au termen până la 25 martie pentru a obține aprobarea Parlamentului.
Rosa Duce, responsabila de investiții a Deutsche Bank în Spania, consideră că este “un pachet impresionant, care va fi aprobat și de parlamentul actual, ceea ce facilitează creșterea plafonului de datorie (se pare că ar trebui să convingă doar Verzii, dar având în vedere pachetul imens de infrastructură, pare destul de probabil). Se pare că Germania și, prin urmare, Europa, se pun în sfârșit în mișcare”.
Cele mai conservatoare calcule ale UBS cred că planurile de stimulare anunțate ieri vor oferi un impuls creșterii de 0,8 puncte procentuale, dintre care 0,3 puncte procentuale sunt legate de creșterea cheltuielilor pentru apărare și alte 0,5 puncte procentuale de creșterea investițiilor în infrastructură. La Goldman Sachs se estimează că pachetul ar putea stimula creșterea economiei germane cu până la 2% în 2026, față de 0,8% prevăzut până acum, dacă este aprobat și pus în aplicare cu celeritate. În același timp, la JP Morgan se calculează impactul pe care îl vor avea aceste inițiative asupra deficitului și se concluzionează că, dacă cheltuielile pentru apărare cresc până la 3,5% din PIB pe o perioadă lungă de timp, ar putea duce deficitul la aproximativ 5,5% din PIB, încălcând normele fiscale europene și crescând procentul datoriei publice față de PIB la 80% în următorul deceniu.
Reforma “frânei datoriilor”
În 2024, cheltuielile pentru apărare ale Germaniei s-au ridicat la 2,1% din PIB. Dintre acestea, 1,2% provin din bugetul federal, iar restul dintr-un fond special creat în 2022 – la începutul războiului din Ucraina – și care se va epuiza în 2027. Conservatorii și social-democrații au convenit acum să excludă toate cheltuielile de apărare care depășesc 1% din limitele “frânei datoriilor” și să evite astfel crearea de noi fonduri speciale în viitor. Cei de la ING recunosc că este o mișcare “politică inteligentă, deoarece permite CDU/CSU să prezinte schimbarea ca fiind determinată de evenimentele recente”. Cu toate acestea, ei comentează că nu toți membrii formațiunii conservatoare sunt de acord cu acest lucru și ar putea ajunge să voteze împotrivă, ceea ce ar submina conducerea lui Merz în partid.
Experții UBS reamintesc că, inițial, executivul german prevedea extinderea cheltuielilor pentru apărare la 2,3% în 2028, dar acest mecanism deschide ușa unei creșteri mai mari, fără a se ciocni de normele fiscale ale UE, astfel încât la JP Morgan ajung să o situeze peste 3%, într-o încercare de “a-și reconstrui capacitatea militară după 30 de ani de subinvestiții cronice”. Mai mult decât atât, ei comentează că acest lucru presupune instaurarea unei “schimbări de paradigmă”. “Din 1945 până în 2024, SUA a garantat în esență securitatea Europei, și acesta a fost în special cazul din 1990 până în 2021. Pe scurt, în ultimii 30 de ani, contribuabilii americani plăteau pentru securitatea Europei. Această eră s-a încheiat. Și probabil că nu se va mai întoarce niciodată”.
O jumătate de trilion în investiții
Experții ING consideră că acest vehicul de până la 500.000 de milioane pe parcursul unui deceniu “ar aborda investiții necesare urgent, oferind atât sprijin economic pe termen scurt, cât și creșterea potențialului de creștere pe termen lung. Acest lucru coincide cu viziunea noastră anterioară de investiții suplimentare de între 1% și 1,5% din PIB în următorii ani”.
La UBS se crede că, atâta timp cât Germania poate argumenta în mod convingător că aceste cheltuieli pentru investiții suplimentare încurajează creșterea și au un impact benefic asupra raportului datorie/PIB, ar putea fi compatibile cu cadrul fiscal al UE. În 2023, cheltuielile pentru investiții ale Germaniei s-au ridicat la 2,8% din PIB, sub media europeană (3,3%) și sub cea de 4,3% a Franței. La UBS se crede că acest fond ar putea elibera, de asemenea, resurse din bugetul federal și le-ar putea direcționa către alte posturi, în timp ce experții Berenberg estimează că aceste investiții ar putea fi direcționate și către spitale, infrastructuri energetice, educație, infrastructuri sanitare și digitalizare. “Sper că va veni o zi, probabil încă îndepărtată, viitor în care trenurile germane vor merge la fel de repede și punctuale ca cele franceze, elvețiene sau austriece”, argumentează economistul șef al Berenberg, Holger Schmieding.
