
În câteva cuvinte
BCE a redus ratele dobânzilor ca răspuns la incertitudinea economică globală, în special cea generată de tensiunile comerciale. Măsura vizează stimularea economiei zonei euro, dar viitorul rămâne incert din cauza politicilor protecționiste și a reacțiilor piețelor financiare.
BCE reduce ratele dobânzilor la 2,25%
Banca Centrală Europeană (BCE) a urmat scenariul așteptat joi și a redus ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, până la 2,25%. Aceasta este a șasea reducere consecutivă a prețului banilor în zona euro și vine la doar 15 zile după haosul tarifar declanșat de Donald Trump. Președinta instituției, Christine Lagarde, a avertizat asupra unui nivel de incertitudine «excepțional» derivat din războiul comercial, față de care instituția se declară dispusă să acționeze cu «rapiditate și agilitate» dacă este necesar. Deși scăderea inflației în martie până la 2,2% susținea deja posibilitatea unei noi reduceri a ratelor la această reuniune, instabilitatea derivată din escaladarea tarifară a eliminat reținerile „șoimilor” din consiliu, care au adoptat decizia în unanimitate. Datele, a repetat Lagarde, vor decide deciziile Eurobăncii, deși puterea euro, reducerea prețurilor la energie și o cerere mai slabă ar justifica, dacă se mențin în următoarele săptămâni, noi reduceri ale ratelor. Analiștii se așteaptă la o reducere în iunie și văd posibilă o alta suplimentară în toamnă, în așteptarea impactului spiralei tarifare asupra piețelor și asupra economiei reale.
Războiul comercial ruinează previziunile economice globale
Războiul comercial al lui Trump a ruinat previziunile pentru economia globală în acest an 2025. Chiar în această săptămână, Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a avertizat că schimbul de bunuri în întreaga lume se va reduce cu 0,2% în acest an, comparativ cu creșterea de 2,7% prevăzută în urmă cu doar câteva luni. Dacă escaladarea merge mai departe, dacă barierele tarifare dintre SUA și China se înrăutățesc și represaliile cresc nivelul de protecționism al economiilor, impactul asupra comerțului global poate ajunge la o scădere de 1,5%.
FMI și perspectivele de creștere
De asemenea, directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a avansat joi că proiecțiile de creștere pe care organismul le va prezenta săptămâna viitoare la Washington vor include «reduceri notabile», deși exclude o recesiune globală. În orice caz, Georgieva a insistat că deprecierea dolarului și creșterea dobânzilor la datoria americană, până la această criză considerate cele mai sigure valori în caz de turbulențe, sunt un semnal de alarmă. De asemenea, Lagarde admite că tensiunile comerciale au deteriorat perspectivele de creștere ale zonei euro și că reacția pieței va provoca o înăsprire a condițiilor de creditare.
Incertitudinea și viitorul politicii economice
Cert este că actualul mediu de incertitudine radicală a venit pentru a rămâne, chiar dacă războiul comercial nu va merge mai departe: răul a fost deja făcut. Atât responsabilii de politica economică, cât și bancherii centrali trebuie să fie pregătiți să scoată artileria. Dovada nervozității sunt atacurile din ce în ce mai dure ale lui Donad Trump împotriva președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care nu fac decât să sporească pierderea încrederii investitorilor în economia americană. Trump și-a exprimat clar intenția de a-l demite pe Powell pentru reținerile sale de a reduce ratele. Chiar le-a cerut consilierilor săi să exploreze modalitățile legale de a împiedica președintele Fed să își îndeplinească mandatul la conducerea instituției. O decizie care atentează la independența până acum incontestabilă a băncilor centrale, baza politicii monetare moderne, și un altul dintre episoadele care apropie treptat actuala gestionare a politicii economice a Statelor Unite de cea a unei țări emergente în criză cu un guvern populist.