
În câteva cuvinte
Articolul examinează problema împrumuturilor cu camătă, în special a microcreditelor cu dobânzi extrem de mari, care afectează persoanele vulnerabile. Se discută despre dificultățile în a reclama aceste abuzuri, despre hotărârile contradictorii ale instanțelor și despre propunerile de a consolida protecția consumatorilor, inclusiv crearea unui Parchet Special pentru Apărarea Consumatorilor.
Ancheta privind condițiile de viață, realizată de INE și publicată luna trecută, include mai mulți indicatori ai riscului de sărăcie al cetățenilor. Unul dintre acești indicatori arată că 35,8% din populație nu a avut capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute. Cheltuielile neprevăzute sunt cele cauzate, de exemplu, de o defecțiune a automobilului, de înlocuirea unei mașini de spălat sau de o factură neașteptată la energie electrică. În fața unor astfel de urgențe, persoanele aflate în situații de maximă precaritate sunt forțate să apeleze la instituții financiare, care oferă produse precum microcreditele. Este vorba de sume foarte mici, dar cu condiții draconice. Un exemplu este împrumutul Trive Credit de 200 de euro pentru o perioadă de 92 de zile. Suma de returnat este de 360,31 euro. Dobânzile aplicate sunt de 1,20% pe zi, ceea ce reprezintă o rată anuală efectivă de 3.813%. Sunt cazuri care se anulează pentru camătă, dar pe care puțini le reclamă.
Împrumuturile cu camătă constituie o bătălie lungă pe care instanțele o abordează dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, prin legea Azcárate privind camăta din 1908 (care anulează dobânzile semnificativ mai mari decât cele normale, în prezent cu șase puncte peste medie) și, pe de altă parte, prin lipsa de transparență (prin faptul că nu se explică clientului consecințele economice ale împrumutului).
La 30 ianuarie, Tribunalul Suprem a anulat, din cauza lipsei de transparență, clauzele care stabileau dobânzile la cardurile revolving. A fost un mare pas înainte, care implică practic anularea cardurilor de acest tip. Cu toate acestea, la 5 martie, Înalta Curte a pronunțat o altă hotărâre care a creat din nou confuzie. A declarat că nulitatea contractului unui card revolving nu expiră și nu se prescrie niciodată, dar, în schimb, restituirea sumelor încasate abuziv are un termen de prescripție de doar cinci ani. Instituțiile financiare au fost salvate.
Abuzurile acestor împrumuturi și carduri, care uneori îi leagă pe viață pe debitori, sunt dificil de reclamat de către cei afectați. Anul trecut, Asociația Judecătorilor pentru Democrație a elaborat o Propunere de Reformă a Legii de Procedură Civilă în legătură cu contractele cu camătă. Magistratul Diego Gutiérrez explică: "Ceea ce cerem este ca acțiunea din oficiu în cazul lipsei de transparență în clauzele abuzive să poată fi aplicată și în cazul cardurilor revolving, atât pentru cazurile de camătă, cât și pentru lipsa de transparență". Propunerea, însă, nu a avut succes.
În aceeași ordine de idei, Fernando Santos Urbaneja, procurorul pentru Apărarea Consumatorilor din Andaluzia, autorul primei acțiuni colective a utilizatorilor Gas Natural, care a beneficiat peste 100.000 de familii andaluze, susține "crearea unui Parchet Special pentru Apărarea Consumatorilor". El subliniază "potențialul enorm al Ministerului Public de a influența, prin exercitarea acțiunilor colective, diferitele domenii care afectează drepturile, condițiile de viață și bunăstarea cetățenilor". Mai multă putere pentru judecători și procurori pentru a împiedica ca cele mai mari câștiguri financiare să fie obținute pe seama celor mai precari.