Guvernul canadian a răspuns prompt tarifelor de 25% impuse de administrația Donald Trump asupra importurilor de oțel și aluminiu.

Guvernul canadian a răspuns prompt tarifelor de 25% impuse de administrația Donald Trump asupra importurilor de oțel și aluminiu. Ca măsură de retorsiune, Ottawa a anunțat miercuri că va impune taxe asupra Statelor Unite în valoare de 21 de miliarde de dolari (30 de miliarde de dolari canadieni; 19 miliarde de euro). Este programat să intre în vigoare joi și va fi împărțit între contra-tarife directe la importurile de oțel și aluminiu și taxe pentru alte produse, cum ar fi computere, cazane sau echipamente sportive.

Răspunsul canadian vine la câteva ore după ce Uniunea Europeană a contraatacat la rândul său cu măsuri de retorsiune pentru o sumă ceva mai mare: 26 de miliarde de euro. Printre produsele afectate, Bruxelles-ul a vizat miercuri bunuri fetiș ale stilului de viață american, precum bourbonul, blugii Levi’s sau motocicletele Harley-Davidson.

Războiul comercial dintre vechii parteneri comerciali, dezlănțuit după venirea lui Trump la putere pentru a doua oară, urcă astfel o treaptă mai sus, la o zi după ce loviturile tarifare ale noii administrații americane au semănat haos de ambele părți ale frontierei. Marți a început cu amenințarea republicanului de a dubla taxele pe oțel și aluminiu pentru vecinul din Nord, ca răspuns la un anunț al prim-ministrului din Ontario, Doug Ford, care promisese să taxeze luni cu 25% electricitatea pe care provincia o furnizează către trei state: Michigan, Minnesota și New York. Atât Ford, cât și Casa Albă au dat înapoi de la amenințările lor, ceea ce a făcut posibil ca la miezul nopții Canada să primească, împreună cu restul țărilor, același tratament tarifar pentru exporturile de oțel și aluminiu către Statele Unite: un impozit de 25% pe aceste produse la trecerea graniței. Acest du-te-vino tarifar și teama de o recesiune — pe care Trump nu a reușit să o alunge în declarații duble duminică (în Fox News și la întrebarea unui reporter de la bordul avionului prezidențial) — s-au făcut simțite în ultimele zile pe piețe, care luni au înregistrat cea mai neagră zi a lor de până acum în acest an. Miercuri la prânz (ora Washington și Ottawa) bursele încă se luptau să se stabilizeze, trecând de la câștiguri la pierderi, ceea ce a dat de gândit că investitorii sunt deopotrivă îngrijorați de tarife și mulțumiți de o cifră a inflației, făcută publică dimineața, care a fost mai bună decât se aștepta: IPC a crescut în februarie cu 2,8% în ritm anual.

Incertitudinea cauzată de atacurile lui Trump asupra Canadei și de aspirația sa de a anexa țara pentru a o transforma în statul cu numărul 51, nu numai că a reînviat un sentiment naționalist care a fost adormit timp de zeci de ani, ci a determinat și banca sa centrală să decidă miercuri să reducă ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, până la 2,75%. Experții se așteptau la această măsură având în vedere războiul comercial în curs de desfășurare între cei doi vechi aliați, care le-ar putea afecta creșterea economică.

Canada este cel mai mare exportator de oțel și aluminiu către Statele Unite. Principalii săi cinci furnizori de oțel în ianuarie au fost vecinul din nord (11,2 miliarde de dolari), urmat de Brazilia, Mexic, Coreea de Sud și Germania. În ceea ce privește aluminiul, lista este condusă din nou de Canada, iar apoi urmează, în această ordine, Emiratele Arabe Unite, Rusia și China, la o distanță considerabilă.

Anunțul noilor tarife a fost făcut de ministrul canadian de Finanțe, Dominic LeBlanc, care le-a mulțumit prim-miniștrilor diferitelor provincii (inclusiv Ford, care tocmai a fost reales) „pentru că s-au apărat și pentru că au apărat țara”, în timp ce magazinele de băuturi alcoolice de pe tot teritoriul vast au început să scoată de pe rafturi sticlele de bourbon din Kentucky și de vin californian în semn de protest.

LeBlanc a afirmat că tarifele lui Trump generează „perturbări și dezordine într-o relație comercială incredibil de reușită”. În lipsa unei liste detaliate a bunurilor afectate, dincolo de oțel și aluminiu, LeBlanc a spus că comerțul cu echipamente IT, echipamente sportive sau produse din fontă vor fi afectate. Un oficial a adăugat ulterior cazanele de apă la listă, potrivit ziarului Toronto Star .

Alături de LeBlanc, a apărut în Ottawa ministrul canadian de Externe, Mélanie Joly, care a spus că țara este pregătită pentru luptă atâta timp cât războiul tarifar continuă. Joly a reamintit că Canada a abordat toate cerințele lui Trump în materie de frontieră și în ceea ce privește controlul traficului de fentanil și că acest lucru nu a împiedicat intrarea în vigoare a tarifelor pentru oțel și aluminiu. Aceste gesturi au fost suficiente pentru a obține două amânări ale tarifelor generale pe care administrația americană vrea să le impună Canadei și Mexicului, ceea ce în practică ar însemna încălcarea tratatului de liber schimb pe care Trump însuși l-a semnat în 2020 și ar arunca în aer spațiul economic nord-american.

„Scuza pentru [impunerea] acestor tarife se schimbă zilnic”, a regretat Joly. „Singura constantă în acest război comercial nejustificat și nejustificabil pare a fi insistența președintelui Trump de a ne anexa țara prin constrângere economică”.

Noul lider al Partidului Liberal și viitor prim-ministru, Mark Carney, care i-a succedat duminică lui Justin Trudeau în așteptarea convocării alegerilor într-un moment critic pentru țară, a început ziua cu o vizită la o fabrică de oțel ArcelorMittal Dofasco, unde s-a întâlnit cu angajații săi. Despre noile tarife reciproce, el a spus: „Nu vrem să o facem pentru că credem în deschiderea granițelor și în comerțul liber și corect, dar nu există altă soluție”. Carney a adăugat că toate veniturile din aceste taxe vor fi direcționate către industriile și lucrătorii afectați. De asemenea, că este gata să se întâlnească cu Trump „la momentul potrivit, dintr-o poziție de respect pentru suveranitatea canadiană și lucrând pentru o abordare comună”