
În câteva cuvinte
Consiliul de administrație al OHLA este divizat în privința strategiei de finanțare pentru a acoperi potențialele pierderi legate de un litigiu în Kuweit. Disputele se concentrează pe emiterea de obligațiuni convertibile și pe modul în care aceasta ar afecta acționarii majoritari și minoritari. În plus, se investighează vânzarea de acțiuni de către un membru al consiliului înainte de o decizie judiciară importantă și publicarea raportului anual, ceea ce adaugă tensiune situației.
Tensiuni în consiliul de administrație al OHLA din cauza injecției de capital și a disputelor juridice din Kuweit
Consiliul de administrație al OHLA este ca o oală sub presiune cu câteva zile înainte de o nouă ședință decisivă. Compania așteaptă mâine, vineri, decizia Tribunalului de Comerț din Paris cu privire la măsurile asiguratorii care au împiedicat până acum executarea garanțiilor de 40 de milioane de euro de către statul Kuweit, legate de proiectul drumului Jamal Abdul Nasser. Dacă acest scut de protecție pentru consorțiul de construcții, din care fac parte OHLA și Rizzani, ar fi ridicat, ar suferi lichiditățile și ar fi necesară o nouă consolidare a capitalului. Acțiunile grupului de construcții au scăzut ieri cu 9,14% în fața unei eventuale hotărâri nefavorabile, iar diferența de opinii din cadrul consiliului constă în ce formulă de atragere de capital se potrivește cel mai bine intereselor tuturor acționarilor.
Frații Luis și Mauricio Amodio, primii participanți cu 21,62% din capital, susțin că emisiunea unei obligațiuni convertibile de 50 de milioane de euro, care era deja prevăzută ca o posibilă injecție suplimentară în cadrul recentei majorări de capital cu 150 de milioane de euro, ar trebui să fie direcționată către 100% dintre participanți. Președintele Luis Amodio argumentează, conform surselor familiare cu discuțiile, că o obligațiune convertibilă direcționată exclusiv către acționarii de referință ar dilua cu 20% pe cei minoritari.
Această poziție de apărare a acționarilor mici, prin care Amodio și-ar reduce, de asemenea, noua contribuție la compania de construcții după ce au deblocat 26 de milioane la majorare și mai mult de 100 de milioane în ultimii cinci ani, se ciocnește frontal cu planul celui de-al doilea acționar, omul de afaceri José Elías. Din vicepreședinția sa și cu 10,07% din capital, Elías ar fi în favoarea direcționării obligațiunii convertibile către majoritari, așa cum urma să fie analizat când au fost admiși în companie în decembrie anul trecut.
Elías a aterizat la OHLA alături de Eulalio Poza (3,36% prin Key Wolf), Josep María Echarri (2,35% din capital cu instrumentul The Nimo), José Miguel Isidro (1,68% cu Sierrablu) și Antonio Almansa (1,01% prin Coenersol). În plus, Amodio l-a atras pe omul de afaceri mexican din sectorul imobiliar Andrés Holzer (8,40% din capital cu INV).
Opiniile într-un consiliu dominat de proprietari diferă, de asemenea, între cei care cred că obligațiunea ar trebui să fie raportată la nivelul actual al prețurilor bursiere și cei care intenționează să plaseze ca ghid 0,25 euro pe acțiune, care a fost prețul de subscriere al majorării de capital finalizată în februarie. În fața acestui scenariu de disensiune, Amodio ar fi deschis să analizeze alte opțiuni pentru a consolida lichiditățile companiei de construcții.
Dacă apare un eșec judiciar legat de proiectul kuwaitian, în mediul OHLA este clar că linia sa de apărare va continua cu reclamații împotriva acelui stat. Ar rămâne în așteptare soluționarea contestației de anulare depusă împotriva hotărârii Centrului Internațional de Reglementare a Diferendelor Relative la Investiții (CIADI), care s-a declarat incompetent după procesarea completă a arbitrajului. De asemenea, ar rămâne în viață cererea de despăgubire de aproximativ 300 de milioane către Kuweit, odată ce drumul menționat Jamal Abdul Nasser este în funcțiune din septembrie 2021.
Tensiunile în consiliu au crescut odată cu dezinvestiția din ultimele zile a unuia dintre noii acționari și consilier independent, Antonio Almansa (Coenersol), care a plasat cinci milioane de acțiuni între 13 și 17 martie, cu câteva zile înainte de evenimentul judiciar de la Paris, la un preț mediu care a oscilat între 0,50 și 0,52 euro pe acțiune. Acțiunea a închis ședința de ieri la 0,49 euro.
Surpriză
OHLA analizează dacă Almansa, care deținea 12 milioane de acțiuni, a putut ignora perioada de blocare (perioada închisă) care obligă consilierii să nu vândă cu 30 de zile înainte de publicarea raportului anual, așa cum se reflectă în articolul 19, alineatul 11, din Regulamentul privind abuzul de piață (596/2014). Regula este aplicabilă din iulie 2016 și a încorporat ca noutate "interzicerea persoanelor cu responsabilități de conducere, în cadrul unui emitent, de a efectua operațiuni cu acțiuni sau instrumente de datorie ale companiei lor în perioada limitată de 30 de zile calendaristice anterioare publicării raportului financiar intermediar sau anual", a explicat la vremea respectivă Comisia Națională a Pieței de Valori Mobiliare (CNMV) printr-o circulară.
Titularul Coenersol a intrat în organul de decizie pe 12 decembrie alături de Elías, Echarri sau Holzer. Și OHLA și-a prezentat conturile către CNMV, dar trebuie să înregistreze raportul anual menționat cu cifrele sale auditate, un document care include informații mai detaliate. Întrebarea este dacă Almansa, care a respectat perioada de 30 de zile până la publicarea raportului financiar provizoriu, ar fi trebuit să aștepte ca OHLA să lanseze raportul definitiv înainte de a plasa aproape jumătate din acțiunile sale pe piață și la un preț care este dublu față de cel al majorării.
Compania de construcții cotată primise două vești bune în ultimele zile. A sosit îmbunătățirea așteptată a ratingului de credit acordat de agenția Moody's, care a ridicat nota la "B3" cu perspectivă stabilă de la "Caa2" cu perspectivă negativă. Și a existat o hotărâre arbitrală favorabilă din partea Camerei de Comerț Internaționale în cazul în care spaniolii, în alianță cu Samsung și Qatar Building Company, s-au confruntat cu Qatar Railways Company pentru proiectul Doha Major Stations de pe metroul orașului Qatar. Decizia a condamnat pe acesta din urmă să plătească joint venture-ului un total de 1.182 de milioane de riali qatariți (314,9 milioane de euro), care includ 87,74 milioane QAR (23,3 milioane de euro) cu titlu de cheltuieli de judecată. OHLA deținea 30% din consorțiu și ar înregistra aproximativ 94 de milioane de euro.