În câteva cuvinte
Prețul argintului crește pe fondul incertitudinilor economice și al tensiunilor comerciale, similar cu aurul, dar este mai volatil din cauza cererii industriale. Investitorii sunt atenți la riscurile de recesiune și la politicile tarifare, dar pe termen lung, argintul are o perspectivă pozitivă datorită deficitului de ofertă. Totuși, speculațiile ridicate și dependența de sectorul industrial pot influența prețul argintului.
Argintul și aurul se află într-o cursă similară, dar metalul alb rămâne în urmă
Argintul și aurul se află într-o cursă similară, dar metalul alb rămâne în urmă. Ambele metale au cotații în creștere în mijlocul furtunii comerciale – aurul crește cu 25,6%, iar argintul cu 15,4% în acest an – jucând rolul de active refugiu, deși cu intensități diferite. În timp ce argintul ca activ de investiții reprezintă doar 14,6% din cererea globală, 50% din cererea de aur este destinată diversificării portofoliilor, un procent ridicat care explică maximele istorice continue ale metalului prețios. Argintul nu poate concura cu aurul ca destinație incontestabilă pentru a proteja investițiile în perioade de incertitudine maximă, cum este cea actuală. Totuși, aurul prezintă unele semne de oboseală în ascensiunea sa – reevaluarea sa în ultimele 12 luni este de 50% – ceea ce face ca argintul să fie mai atractiv ca alternativă. În plus, prețul său este subevaluat în raport cu aurul și la niveluri fără precedent.
Alberto Vergara, director financiar al Societății Spaniole de Metale Prețioase (Sempsa), explică faptul că «proporția aur-argint este aproape de 98 [adică, cu 98 de uncii de argint se achiziționează o uncie de aur], în timp ce istoric media se situează la 65», ceea ce poate fi interpretat ca argintul fiind subevaluat. «Pentru investitori, diferența actuală a proporției prezintă oportunități și riscuri», subliniază Giulio Buoncore, directorul sucursalei Degussa din Spania, o companie germană al cărei domeniu de activitate este vânzarea de metale prețioase. «Dacă raportul revine la media sa istorică de 60, argintul s-ar putea aprecia cu 66%, cu condiția ca prețul aurului să rămână stabil», adaugă el.
Regina Hammerschmid, manager de portofolii de mărfuri la Vontobel, explică faptul că «atunci când raportul aur-argint depășește punctul de rezistență istoric de 92, au loc de obicei mișcări puternice în favoarea argintului». De aceea, unii văd în diferența actuală o oportunitate pentru acest activ. Dar există și zone gri. Buoncore subliniază că, deși «argintul este o bună acoperire împotriva inflației, este mai volatil decât aurul». Mai ales pentru că 60% din cererea de argint provine din sectoare industriale, cum ar fi energia solară sau dezvoltarea tehnologică. Adică, prețurile argintului răspund și la ciclurile economice, ceea ce introduce factori externi care afectează prețurile metalului alb.
Astfel, pentru a continua să crească, argintul are în favoarea sa teama și incertitudinea care au cuprins investitorii și deficitul de extracție, care se acumulează de patru ani consecutivi. În schimb, prețul său poate scădea din cauza riscului de recesiune economică. FMI tocmai a corectat în scădere perspectivele de creștere economică din cauza tarifelor lui Donald Trump, iar băncile de analiză își reduc previziunile, atât pentru SUA, cât și pentru Europa.
Cotația metalului alb a fost foarte volatilă în această ultimă lună de dezordine tarifară. Argintul a crescut cu peste 18% în primele trei luni ale anului, atingând cel mai înalt nivel din 2012. Dar, odată ajuns în al doilea trimestru, după anunțul lui Trump privind tarifele globale, prețul s-a prăbușit cu peste 22%, ajungând să se tranzacționeze sub 28 de dolari pe uncie troy. În prezent, argintul se tranzacționează la 33,26 dolari pe uncie troy (29,9 euro pentru 31,1 grame).
Diferențele dintre cele două metale prețioase sunt diverse. Cererea băncilor centrale a fost una dintre cauzele pentru care aurul câștigă teren; lucru care nu se întâmplă cu argintul. Claudio Wewel, strateg valutar la J. Safra Sarasin Sustainable AM, clarifică faptul că «în absența unei cereri [de argint] structurale din partea băncilor centrale, este puțin probabil să ajungă din urmă aurul». Pentru Wewel, proporția aur-argint trebuie utilizată «cu prudență» atunci când se prezice ce s-ar putea întâmpla cu metalul alb. «Proporția a avut tendința de creștere de-a lungul timpului. Deși acest lucru sugerează că relația corectă dintre aur și argint s-a deplasat probabil, indică, de asemenea, o divergență din ce în ce mai mare a factorilor subiacenți care stimulează prețurile aurului și argintului», subliniază el.
Previziuni în creștere
Unele case de analiză, cum ar fi Citi, prevăd un preț țintă pentru argint care oscilează între 42 și 45 de dolari pe uncie troy în al treilea trimestru al anului 2025. Alături de Citi, administratorul englez WisdomTree prevede că uncia va atinge 40 de dolari în aceeași perioadă. Printre cei mai prudenți, analiștii de la Morgan Stanley stabilesc un interval de 36 până la 38 de dolari pe uncie către sfârșitul anului 2025.
Pe lângă faptul că sunt afectate de inflație, politicile monetare și tensiunile geopolitice, atât aurul, cât și argintul reacționează invers față de comportamentul dolarului american. «Prețul ambelor tinde să crească atunci când ratele dobânzilor și dolarul scad», explică Wewel. Calea reducerilor Fed în SUA a fost întreruptă în așteptarea clarificării impactului tarifar al lui Trump asupra economiei reale. Dar dolarul pierde aproximativ 10% din valoarea sa față de euro în acest an, ceea ce s-ar traduce prin mai mult combustibil pentru creșterea metalelor prețioase.
Cu aurul la maxim, există deja unii care încep să-și încaseze profiturile și alții care sunt convinși că argintul poate juca un rol important. Acest lucru se vede în fluxurile recente ale fondurilor tranzacționate la bursă, sau ETF-uri, care reproduc prețul aurului. Investitorii au retras în această săptămână 1.270 de milioane de dolari din ETF-ul de aur SPDR Gold Shares, cea mai mare ieșire într-o singură zi din 2011. În timp ce banii părăseau ETF-urile de aur, cele de argint au înregistrat o creștere a fluxurilor, a raportat Bloomberg.
Atât Hammerschmid, cât și Institutul Argintului sunt de acord că, pe termen lung, argintul are o perspectivă pozitivă, mai ales datorită faptului că se află într-o poziție de deficit de ofertă susținut, ceea ce «ar trebui să susțină prețurile pe termen mediu și lung». Dar argintul nu este lipsit de riscuri. «Trebuie amintit că speculațiile sunt la niveluri foarte ridicate, investitorii sunt foarte predispuși la colectarea de beneficii, ceea ce ar putea crea presiuni descendente», avertizează Hammerschmid. În plus, în așteptarea modului în care se vor concretiza tarifele SUA, «orice știre poate afecta prețurile argintului, deoarece Mexic este cel mai mare furnizor de argint al SUA», adaugă analistul.
Deocamdată, investitorii care au optat pentru argint înregistrează creșteri în acest an. Atât ETF-ul BlackRock iShares Silver Trust, cât și Sprott Physical Silver Trust au crescut cu peste 15% din ianuarie. Dar investiția în argint poate merge dincolo de cumpărarea unei monede, a unei lingouri sau a unui ETF: companiile miniere cotate la bursă, cum ar fi Pan American Silver sau First Majestic Silver, avansează în acest an cu 28,6% și respectiv 13,7%.
