Patronatul din construcții dorește să combată deficitul de forță de muncă printr-un plan de urgență

Patronatul din construcții dorește să combată deficitul de forță de muncă printr-un plan de urgență care include regularizarea imigranților aflați în situație neregulamentară și atragerea muncitorilor calificați din străinătate. Confederația Națională a Construcțiilor (CNC) va propune Guvernului două soluții principale: promovarea unor programe de formare scurte și reglementate, cu o durată între 60 și 100 de ore, pentru străinii care locuiesc deja în Spania, dar care lucrează la negru, și facilitarea angajării de profesioniști calificați direct din țările lor de origine. Aceasta din urmă implică extinderea catalogului ocupațiilor cu deficit de personal. Ambele măsuri, susține organizația, sunt "esențiale" pentru a acoperi lipsa de lucrători într-un sector care reprezintă aproximativ 5% din PIB.

Propuneri pentru Ministerul Locuinței și Ministerul Securității Sociale

În cadrul Adunării Generale, care va avea loc la sediul patronatului din Madrid, CNC va prezenta Ministerului Locuinței și Ministerului Securității Sociale aceste propuneri pentru a combate lipsa forței de muncă în construcții. Patronatul dorește să utilizeze capacitatea celor peste 60 de centre ale Fundației Muncii din Construcții pentru a forma imigranții aflați în situație administrativă neregulamentară prin programe specifice, încadrate în conceptul de "rădăcini prin formare" (arraigo por formación), reglementat prin Decretul Regal 629/2022. Deși aceste cursuri sunt deja predate de la aprobarea acestei norme, ele au, în mod tradițional, o durată mult mai mare - de aproximativ 200 de ore. Noua propunere vizează adaptarea formării la itinerarii mai scurte, între 60 și 100 de ore, accelerând astfel inserția lor profesională.

Solicitarea către Ministerul Securității Sociale

În plus, CNC va solicita Ministerului Securității Sociale să accelereze încorporarea profesioniștilor formați în construcții din țările lor de origine. Solicitarea este adresată direct departamentului condus de Elma Saiz, și nu Ministerului Muncii, deoarece patronatul consideră că, după intrarea în vigoare, pe 20 mai, a noului regulament privind străinii, acesta va avea o capacitate mai mare de a interveni în catalogul ocupațiilor cu deficit de forță de muncă. Cererea se bazează pe includerea, pentru prima dată în 2023, a unor ocupații tehnice din sectorul construcțiilor în această listă. Atunci s-a permis încorporarea pe piața muncii a tâmplarilor specializați în aluminiu, metal și PVC; montatorilor de tâmplărie metalică, aluminiu și PVC; electricienilor pentru clădiri și locuințe; operatorilor de macarale pe camion; operatorilor de macarale fixe și operatorilor de macarale mobile. Acum, sectorul consideră necesară extinderea acestui catalog pentru a include mai multe profesii, cu scopul de a accelera lucrările atât la locuințe, cât și la alte infrastructuri.

Contextul tensiunilor dintre ministere

Propunerea vine într-un context de tensiune între Ministerul Muncii și Ministerul Securității Sociale, care se află în conflict cu privire la gestionarea angajării străinilor din țările de origine. Departamentul condus de Saiz susține că rolul său în elaborarea catalogului de ocupații cu deficit de forță de muncă a fost "întărit normativ" și că acum poate propune în mod direct încorporarea de noi ocupații, bazându-se întotdeauna pe indicatori oficiali. Pe de altă parte, departamentul Yolandei Díaz susține că elaborarea tehnică a catalogului rămâne de competența Serviciului Public de Stat pentru Ocuparea Forței de Muncă (SEPE), care este subordonat Ministerului Muncii.

Viziuni diferite asupra pieței muncii

Problema nu se limitează doar la o chestiune de competențe, ci și la viziunea asupra pieței muncii: în timp ce Ministerul Securității Sociale consideră că există o lipsă de forță de muncă în anumite sectoare, Ministerul Muncii manifestă mai multă reticență în a include mai multe profesii, considerând că Spania nu se confruntă cu o problemă de locuri de muncă vacante. Pentru a susține această reflecție, departamentul condus de Díaz recurge la statisticile oficiale Eurostat: Spania înregistrează o rată a locurilor de muncă vacante de 0,9%, aproape cea mai mică de pe continent, mult sub media europeană (2,3%) și sub cea a țărilor care suferă cel mai mult de această problemă (cum ar fi Belgia, cu 4,1%). Un factor important în acest sens este faptul că Spania este țara cu cea mai mare rată a șomajului din Europa, dublând proporția medie europeană. Tocmai din acest motiv, având în vedere cei 2,6 milioane de șomeri din țară, sindicatele manifestă adesea rezistență față de modificările aduse catalogului de ocupații cu deficit de forță de muncă.

Extinderea catalogului de ocupații cu deficit de forță de muncă

Guvernul a aprobat deja o extindere a catalogului de ocupații cu deficit de forță de muncă în vara anului 2023, odată cu includerea mai multor profesii tehnice din construcții. Era pentru prima dată când erau incluse astfel de ocupații. În primele luni, măsura abia a funcționat, cu doar 29 de angajări în patru luni. După ce acest ziar a dezvăluit cifra, Executivul a încetat să mai distribuie date în acest sens. Dar sindicatele au semnalat că, pe baza informațiilor de care dispun, consideră că situația nu s-a îmbunătățit: schimbarea abia a contribuit la consolidarea acestor angajări din țările de origine. În orice caz, noul regulament privind străinii urmărește să simplifice procedurile, să reducă termenele de regularizare și să faciliteze încorporarea imigranților pe piața muncii, mizând pe căi precum "rădăcinile" obișnuite și formarea profesională. Potrivit estimărilor ministerului, norma va permite regularizarea a până la 300.000 de persoane pe an.

Participanți la Adunarea Generală

Se preconizează că la Adunarea Generală vor participa ministrul Locuinței și Agendei Urbane, Isabel Rodríguez; ministrul Transporturilor și Mobilității Durabile, Óscar Puente; și secretarul de stat pentru Migrație, Pilar Cancela. La eveniment vor participa, de asemenea, președintele CEOE, Antonio Garamendi, și reprezentanți ai sindicatelor și ai altor organizații patronale.

Mai mulți tineri și femei în construcții

Sectorul insistă asupra necesității de a încorpora mai mulți tineri și femei în construcții. Deși numărul femeilor care lucrează a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând să reprezinte 11% din totalul lucrătorilor din sector, doar o mică parte dintre acestea lucrează efectiv pe șantier. În plus, există mulți oameni aproape de vârsta pensionării și puțini tineri care intră pe piață. Potrivit calculelor CNC, tinerii sub 30 de ani reprezintă doar 9% din personal, în timp ce persoanele de peste 55 de ani reprezintă 20%. În opinia patronatului, lipsa schimbului de generații amenință sustenabilitatea unei industrii cheie pentru economie și pentru obiectivele de investiții publice, mai ales într-un moment în care țara se confruntă cu o criză a locuințelor, iar fondurile europene obligă la executarea lucrărilor într-un ritm accelerat.

Discrepanțele dintre cerere și ofertă

Conform ultimului sondaj privind "Discrepanțele dintre cerere și ofertă", realizat de Observatorul Ocupațiilor al SEPE, până în 2024 existau șapte profesii legate de construcții care prezentau niveluri ridicate de discrepanțe, printre care se numără zidarii, electricienii din construcții, instalatorii, sudorii și tâmplarii metalici. Cererea nesatisfăcută în primul trimestru al anului trecut a atins vârful maxim, cu 8.785 de locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă o creștere de 341% față de cererea de forță de muncă din 2020, când existau 1.988 de locuri de muncă vacante, conform documentului.