Europenii cumpără şi aruncă mai multe haine, încălţăminte şi alte produse textile ca niciodată.

Europenii cumpără și aruncă mai multe haine, încălțăminte și alte produse textile ca niciodată. Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), publicat miercuri, fiecare cetățean al Uniunii Europene (UE) a achiziționat în 2022 – ultimul an cu date disponibile – o medie de 19 kilograme de îmbrăcăminte, cu două mai mult decât în 2019. Mai mult, statele membre UE au generat în același an aproximativ 6,94 milioane de tone de deșeuri textile, „ceea ce echivalează cu 16 kilograme per persoană”, o cifră pe care Джерело новини a anticipat-o în februarie.

„Creșterea economiei, creșterea rapidă a vânzărilor prin internet, rolul influencerilor” și costurile reduse de producție ale țesăturilor sintetice au favorizat consumul masiv de fast fashion, a afirmat Lars Fogh Mortensen, coautorul raportului, marți, în cadrul unei întâlniri online cu jurnaliștii. Dovada acestui hiperconsum de modă rapidă este cifra de afaceri a industriei textile europene. Conform datelor Euratex, organizația principală care reprezintă industria textilă și de confecții din Europa, numai în UE sectorul textil și de confecții a facturat în 2023 aproximativ 170.000 de milioane de euro și a angajat aproape 1,3 milioane de persoane în 197.000 de companii.

Impactul asupra mediului și a climei al acestei producții și consum „textil este foarte ridicat”, a adăugat Fogh Mortensen. În concret, în 2022, sectorul textil a ocupat locul al cincilea din 12 categorii în funcție de materiile prime pe care le consumă (după alimentație, locuințe, mobilitate și restaurante și hoteluri). Tradus în cifre, înseamnă că au fost utilizate un total de „234 de milioane de tone de materii prime (cum ar fi petrolul, gazul natural și fibrele de bumbac) pentru a produce toate hainele, încălțămintea și textilele pentru casă” pe care europenii le-au consumat în acel an, adică o medie de 523 de kilograme pe persoană. „Partea întunecată este că două treimi din aceste materiale sunt extrase în afara UE”, a subliniat expertul AEM.

În cazul apei, raportul calculează că în 2022 consumul textil european a necesitat 5.300 de milioane de metri cubi de așa-numita „apă albastră”, care este apa de suprafață sau subterană care este utilizată pentru irigații, procese industriale sau uz casnic. Aceste cifre situează consumul textil pe locul patru în ceea ce privește utilizarea apei. Majoritatea, potrivit AEM, a fost folosită pentru irigarea câmpurilor de bumbac pentru a produce fibre naturale, iar 85% a fost consumată în afara Europei, în principal în Asia.

În același timp, întregul lanț valoric al produselor textile din UE (de la fabricație și vânzare la cumpărare sau reciclare) a provocat „emisiile de 159 de milioane de tone de CO₂”. Este echivalentul a „355 de kilograme de CO₂ pe persoană și an sau a 1.800 de kilometri de călătorie cu o mașină standard pe benzină”, exemplifică AEM. Aceste cifre situează sectorul textil „în a șasea categorie de consum casnic care exercită cele mai mari presiuni asupra climei”, afirmă agenția, care amintește că aproximativ 70% din emisii au loc în afara Europei, mai ales în Asia, unde are loc cea mai mare parte a producției textile.

Dar consumul ridicat de textile în Europa nu este însoțit de o reciclare corectă. „Așa-numita rată de captare textilă” sau reciclare este foarte scăzută, „doar 15%, ceea ce înseamnă că 85% din deșeurile textile se pierd în incinerator sau ajung într-o groapă de gunoi”, a explicat Sanna Due, de asemenea coautor al raportului, în timpul întâlnirii cu jurnaliștii. În plus, Agenția Europeană de Mediu estimează că „între 4% și 9% din toate produsele textile comercializate în Europa sunt distruse înainte de utilizare”, adică între 264.000 și 594.000 de tone.

În același timp cu creșterea consumului de îmbrăcăminte, exportul de textile uzate s-a triplat, de la 550.000 de tone în 2000 la 1,4 milioane de tone în 2019. „De atunci, volumul s-a menținut relativ constant” și în 2023 s-au exportat din nou 1,4 milioane de tone, afirmă AEM. Cu toate acestea, deși exportul de textile uzate din UE este o măsură de economie circulară bazată pe reutilizare, „studiile arată” că hainele și alte produse textile „intră într-un model foarte complex de comerț, clasificare, reutilizare, reciclare și depozitare, pe lângă arderea sau aruncarea lor în natură în țări, în principal, africane și asiatice”. O anchetă a Planeta Futuro publicată în februarie, care a urmărit traseul a 15 articole de îmbrăcăminte geolocalizate și depuse în containere din diferite orașe spaniole, a demonstrat costul ridicat de mediu și social al consumului de haine ieftine, în special în Sudul Global.

Conform datelor AEM, textilele uzate care ajung în Asia din Europa „sunt de obicei clasificate și apoi reexportate, reciclate sau ajung în gropi de gunoi, sau sunt arse sau aruncate în natură”. În Africa, în schimb, continuă raportul, „sunt reutilizate și vândute pe piețele locale sau ajung în gropi de gunoi, sau sunt arse sau aruncate în natură”. Directiva-cadru privind deșeurile a UE obligă statele membre, începând cu 2025, să „instituie sisteme de colectare selectivă a textilelor uzate”. Această măsură va avea, conform AEM, consecințe pozitive și negative. Pe de o parte, va crește proporția de deșeuri textile colectate separat. Cu toate acestea, agenția avertizează că „cu cât sunt mai multe textile aruncate care trebuie manipulate, este posibil ca volumele de export să crească”, transferând din nou problema deșeurilor textile către Sudul Global. De aceea, concluzionează, este necesară „o schimbare în sistemul textil”, care să parieze pe o calitate mai mare, o utilizare mai lungă a hainelor, reutilizarea, repararea și reciclarea eficientă.