Investițiile colosale ale companiilor de tehnologie în inteligența artificială (AI) ating proporții gigantice. Până de curând, aceste investiții erau finanțate exclusiv din profituri extraordinare, dar finite. Acum, sectorul are nevoie de și mai multe centre de date, iar pentru a le finanța, a început să apeleze la piața de datorii, stârnind reticență în rândul investitorilor și răcind "idila" pieței cu tehnologia. Oracle, cea mai îndatorată dintre marile companii, care și-a bazat viitorul pe AI, se află în centrul incertitudinilor: acțiunile sale s-au prăbușit cu 33% față de maximul din septembrie. Sancțiunea se extinde și asupra datoriilor sale, care se tranzacționează sub valoarea nominală, în timp ce costurile asigurărilor de neplată pe obligațiunile sale – un indicator al riscului său financiar – au crescut la niveluri nemaivăzute în ultimii trei ani, atrăgând și alte companii cu expunere ridicată la AI și un istoric de credit mai slab.

Piața anticipează o "îndopare" cu datorii și a intrat în stare de alertă; nu este același lucru să plătești investiții din profituri de milioane cu a cere bani împrumut. Conform calculelor JP Morgan, construcția infrastructurii globale de centre de date și AI, împreună cu aprovizionarea energetică necesară, va costa peste cinci trilioane de dolari până în 2030. Din această sumă, doar 1,5 trilioane vor proveni din fluxul de numerar organic al companiilor; pentru restul, marile companii tehnologice vor trebui să apeleze la piețele de capital. "Va fi un eveniment extraordinar și susținut pe piețele de capital", rezumă entitatea bancară.

Banca estimează că în următorii cinci ani, marile companii tehnologice cu expunere la AI – Alphabet, Amazon, Microsoft, Meta și Oracle – vor trebui să emită obligațiuni în valoare de 1,5 trilioane de dolari, iar doar în 2026 vor plasa 300 de miliarde, mai mult de jumătate din ceea ce emite Trezoreria SUA. "Dacă proiecțiile noastre se îndeplinesc, sectoarele legate de AI și centrele de date ar putea ajunge să reprezinte peste 20% din piața de datorii de grad investițional din SUA până în 2030", se arată într-un raport.

Între septembrie și octombrie, giganții tehnologici au atras 75 de miliarde de dolari în obligațiuni de grad investițional și se așteaptă să încheie anul cu peste 200 de miliarde de dolari în datorii, inclusiv plasamente private și pe piața publică. Toate acestea sunt destinate finanțării investițiilor în infrastructură AI în valoare de 380 de miliarde de dolari.

Oracle și Meta au fost, până acum, companiile care au demonstrat cea mai mare capacitate de a-și finanța strategia AI. Acest val a determinat UBS să-și exprime "îngrijorări legate de riscul de concentrare", deoarece emisiile sunt repartizate pe un număr mic de companii: Meta, Oracle, Alphabet, Broadcom și Dell. Diferențialele emisiunilor unora dintre aceste companii sunt deja în creștere, iar băncile utilizează instrumente de inginerie financiară exotice, precum obligațiuni susținute de ipoteci pe centre de date și datorii securitizate de tip ABS (asset-backed securities).

Creșterea investițiilor și îndoielile privind rentabilitatea. Fondatorul Meta, Mark Zuckerberg, a dezvăluit că Meta va investi aproximativ 600 de miliarde de dolari în AI doar în SUA, cu o cifră de 71 de miliarde de dolari doar în 2025, aproape dublându-se până în 2027. În ciuda acestor planuri, Meta își va multiplica datoria de 14 ori în acest interval (de la 4 la 59 de miliarde de dolari), reducând programele de răscumpărare de acțiuni și fluxul de numerar liber la mai puțin de jumătate.

Pariul Oracle pe AI, derivat din acordul său cu OpenAI, a transformat-o în câteva trimestre în cea mai îndatorată companie tehnologică de grad investițional și singura cu flux de numerar negativ. Deși JP Morgan subliniază că scadențele sale sunt gestionabile, avertizează asupra contextului de creștere a ratelor dobânzilor și a angajamentelor mari de investiții viitoare. La aceasta se adaugă presiunea asupra veniturilor sale: o treime va depinde în 2028 de un singur client, OpenAI. Acest scenariu determină Barclays să considere că agențiile de rating vor reduce nota Oracle la BBB– (S&P și Moody’s au plasat-o deja în perspectivă negativă), la un pas de categoria "junk bond", și să prezică că va trebui să apeleze la piețele private de datorii – mai puțin transparente și mai costisitoare. Banca britanică ajunge chiar să sfătuiască achiziționarea de asigurări de neplată pe tehnologice, un semnal care a fost primit pe piață cu o escaladare a celor de la Oracle. Deținătorii de obligațiuni înregistrează pierderi de până la 7% în puțin peste o lună și jumătate.

Această instabilitate se resimte și la alte companii tehnologice cu expunere la AI, dar cu un istoric de credit mai slab, spre deosebire de marii "hiperscaleri", care rămân neafectați. Pe lângă toate acestea, JP Morgan pune la îndoială dacă aceste investiții masive se vor traduce într-o rentabilitate reală. Conform raportului, pentru a obține un randament de 10% din totalul investițiilor necesare în următorii cinci ani, ar fi necesar ca marile companii tehnologice să înregistreze venituri anuale de 650 de miliarde de dolari pe an pe termen nelimitat. "O cifră uimitor de mare", subliniază, care, tradusă în cifre mai tangibile, echivalează cu 180 de dolari lunar de la fiecare utilizator Netflix sau 34,72 de dolari de la fiecare proprietar actual de iPhone. "Dacă totul merge bine, vor exista (și vor continua să existe) câștigători spectaculoși, și probabil și pierzători la fel de spectaculoși", adaugă JP Morgan.

La îndoielile privind rentabilitatea se adaugă posibilul impact sistemic al AI asupra pieței: Banca Angliei a recunoscut recent că, dacă până acum impactul său sistemic potențial asupra pieței era scăzut din cauza concentrării în puternica reevaluare bursieră a acestor companii, nevoia sa ridicată de finanțare ar putea avea un impact asupra pieței de datorii și a celei de materii prime, din cauza consumului ridicat de cupru.