Datoria publică în Europa a încetinit scăderea

Datoria publică în Europa a încetinit scăderea pe care o înregistra din 2020, când a crescut extraordinar de mult deoarece pandemia de COVID-19 a obligat statele să utilizeze bugetele pentru a evita ca pandemia să tragă economia într-o depresiune. Apoi a venit revenirea PIB-ului și, când aceasta s-a lovit de invazia Ucrainei de către Rusia, inflația a explodat. Ambele fenomene – creșterea și prețurile scăpate de sub control – au favorizat ajustarea finanțelor publice, dar impulsul ambelor a dispărut, iar datoria rămâne. Consecința este că, în 2024, atât UE în ansamblu, cât și zona euro au încheiat exercițiul cu o datorie ușor mai mare decât în anul precedent: o sumă echivalentă cu 81% din PIB și, respectiv, 87,4%, potrivit datelor publicate marți de Eurostat.

Este dificil de știut dacă stagnarea de anul trecut va fi doar o pauză pe calea ajustării, un punct mort care se va prelungi mai mult timp sau un an de inflexiune. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine care înconjoară situația geopolitică (bătălia tarifară în întreaga lume, războiul înrădăcinat în Ucraina și conflictul deschis în Gaza), a avansa ce se va întâmpla cu finanțele publice este un exercițiu de mare risc. Cu toate acestea, există multe indicii care sugerează că reducerea datoriei publice va întârzia să scadă din nou, cu excepția cazului în care activitatea economică se reanimă în mod neașteptat.

Uniunea Europeană s-a angajat într-o cursă a înarmărilor în ultimele luni, văzând că riscurile geopolitice cresc și că umbrela de securitate oferită de partenerul american nu mai este garantată cu Donald Trump la Casa Albă. Este obișnuit să auzi acum la Bruxelles că «s-au terminat dividendele păcii». Adică, trebuie cheltuit mai mult pentru apărare și acești bani trebuie să provină de undeva: mai multe taxe, mai puține investiții în alte rubrici bugetare (cheltuieli sociale, infrastructură) sau datorii. Deoarece puține state par dispuse să exploreze cu hotărâre primele două căi, Comisia Europeană a propus deja o suspendare a regulilor fiscale, astfel încât aceste cheltuieli să nu fie luate în calcul la solicitarea ajustărilor către capitale.

Pentru că aceste cheltuieli încep deja să crească în destul de multe state membre, în special în cele mai apropiate de granița cu Rusia. Deși deocamdată cântărește mai mult în cifrele agregate ceea ce se întâmplă în țări precum Belgia, Franța sau Italia, decât ceea ce se întâmplă în Danemarca, Estonia sau Finlanda. De exemplu, în cazul deficitului, reducerea mare a Italiei (datorată exclusiv unui efect contabil) a contribuit mult la reducerea numerelor roșii ale zonei euro de la 3,5% la 3,1%. Și, de asemenea, în ansamblul Uniunii, care a trecut de la 3,5% la 3,2%.

Aceste numere, atât de deficit, cât și de datorie, se situează din nou peste pragurile dictate de regulile comunitare, care rămân marcate cu foc, în ciuda reformei regulilor fiscale: 3% din PIB pentru deficit și 60% pentru datorie. Cu toate acestea, imaginea este foarte eterogenă, deoarece există state membre cu rate de pasiv foarte modeste și altele cu numere mari. Din acest ultim grup face parte și Spania, care, deși a obținut o scădere robustă a numerelor sale roșii de la vârfurile marcate în timpul pandemiei, continuă să prezinte un raport de pasiv ridicat, de 101,8% din PIB în 2024, al cincilea cel mai mare din UE după Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%) și Belgia (104,7%).

Aceasta înseamnă că Spania nu a îndeplinit nici anul trecut obiectivele stabilite de normele europene. Cu toate acestea, evoluția bună a economiei în ultimii ani a permis o corecție pronunțată a dezechilibrelor bugetare fără a fi nevoie de ajustări. Pe de o parte, rata datoriei, deși este de ani de zile peste obiectiv, a scăzut puternic de la maximele atinse în pandemie, când a ajuns să depășească 120% din PIB. În ultimul trimestru al anului 2024 a scăzut din nou puternic, cu mai mult de patru puncte față de exercițiul precedent. De asemenea, au contribuit mult la această reducere revizuirile continue în creștere ale PIB-ului pe care le-a făcut INE pentru că a subestimat activitatea economică la ieșirea din pandemie.

Deficitul se dezumflă și el de la ratele de două cifre marcate în pandemie, cu o reducere de 8.000 de milioane de euro în 2024. În plus, Spania are un avantaj contabil pentru exercițiul analizat și cel actual: cheltuielile destinate reconstrucției zonelor afectate de dana nu vor fi luate în calcul la stabilirea dacă țara a îndeplinit obiectivele bugetare europene.

Deși diferența dintre veniturile și cheltuielile publice a reprezentat în 2024 3,2% din PIB, acest procent scade la 2,8% dacă se scad banii direcționați pentru atenuarea efectelor inundațiilor din toamna trecută, care au lăsat daune personale și materiale catastrofale, în principal în provincia Valencia. Așa a explicat vicepreședinta primă și ministra de Finanțe, María Jesús Montero, la prezentarea închiderii bugetare la sfârșitul lunii martie. Această ajustare contabilă implică faptul că Spania a respectat pragul maxim de 3% și nu i se va deschide o procedură de deficit excesiv.

Guvernul a alocat până acum aproximativ 16.600 de milioane de euro pentru a sprijini zonele afectate, pe lângă resursele mobilizate de Comunitatea Valenciană. Impactul ajutoarelor asupra finanțelor publice, conform calculelor Autorității Fiscale, ar fi de aproximativ 9.500 de milioane, echivalentul a șase zecimi din PIB în 2024 și 2025. Adică, aproximativ trei zecimi pe an.