
În câteva cuvinte
Majoritatea regiunilor spaniole și-au redus deficitul în 2024 datorită creșterii economice și veniturilor record, ajungând la 0,1% din PIB la nivel agregat. Țara Bascilor este excepția, înregistrând o creștere a deficitului. Extremadura și Andaluzia au realizat cele mai mari ajustări, trecând pe excedent. Deficitul public total al Spaniei s-a situat sub ținta europeană.
Evoluția bună a pieței muncii, încasările record și vigoarea generală a economiei și-au lăsat amprenta și asupra conturilor publice ale comunităților autonome din Spania. Majoritatea regiunilor, 11 din 17, au încasat anul trecut mai mult decât au cheltuit. Această evoluție a redus semnificativ deficitul lor bugetar: administrația regională, responsabilă pentru furnizarea serviciilor publice esențiale și supusă unor presiuni mari de cheltuieli, a redus per total deficitul cu peste 12 miliarde de euro, de la aproximativ 13,7 miliarde la puțin peste 1,6 miliarde. De fapt, doar în Țara Bascilor s-a înregistrat o creștere a deficitului față de anul precedent. La polul opus se află Extremadura, care a realizat cea mai mare corecție anuală, trecând de la un deficit de peste un punct procentual la excedent bugetar.
Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), deficitul comunităților autonome a scăzut de la 0,9% în 2023 la 0,1% anul trecut. Acesta este cel mai mic procentaj de după pandemie, perioadă în care, paradoxal, administrația regională a înregistrat unele dintre cele mai bune rezultate bugetare. Corecția de atunci nu s-a datorat însă vreunui ajustări, ci transferurilor de miliarde de euro primite de la stat prin fonduri proprii și de la Uniunea Europeană.
Acum, situația este diferită. Perioada cheltuielilor masive generate de criza sanitară s-a încheiat, însă economia spaniolă performează. Spania a înregistrat o creștere economică de 3,2% anul trecut, cel mai bun rezultat dintre economiile avansate. Piața muncii este robustă, profiturile companiilor sunt în creștere, iar încasările bugetare ating niveluri record, stimulate și de o inflație care se menține peste țintă. Guvernul a implementat, de asemenea, un set de măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețurilor începută în 2022. Toate acestea au majorat resursele disponibile pentru comunitățile autonome, generând o creștere a transferurilor din sistemul de finanțare regională, calculate pe baza previziunilor economice viitoare. Guvernele regionale beneficiază, în plus, de fondurile din Planul de Redresare și Reziliență și de alte ajutoare europene tradiționale.
Cu toate acestea, tabloul regional este eterogen. Există comunități autonome care au încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar considerabil și altele care și-au redus drastic „cifrele roșii”. Cel mai mare deficit este înregistrat, ca de obicei, de Comunitatea Valenciană, fiind teritoriul care primește cei mai puțini bani pe cap de locuitor ajustat din sistemul de finanțare regională. În 2024, regiunea a suferit și impactul fenomenului meteorologic „dana” (furtună severă). La finalul exercițiului financiar, a înregistrat un deficit de 1,68% din PIB. Murcia, o altă regiune defavorizată de modelul actual de finanțare, a terminat anul cu un deficit de 1,11%. Urmează Țara Bascilor (-0,63%), Catalonia (-0,41%), Madrid (-0,19%) și La Rioja (-0,04%).
Celelalte teritorii au înregistrat excedent bugetar, în frunte cu Extremadura (+1,59%) și Navarra (+0,97%). Comunitățile forale (cu regim fiscal special, precum Navarra și Țara Bascilor) au primit mai puțin sprijin în timpul pandemiei, deoarece resursele alocate celorlalte regiuni din sistemul de finanțare comun au fost menținute în ciuda scăderii activității economice. Extremadura a fost, de altfel, comunitatea care și-a asanat cel mai mult conturile, cu o corecție de aproape 2,7 puncte procentuale, în condițiile în care în 2023 deficitul său depășea 1% din PIB. Andaluzia și-a ajustat, de asemenea, în mod semnificativ deficitul, reducându-l cu 1,8 puncte procentuale și încheind anul cu un excedent de 0,7%.
Deficitul consolidat al administrațiilor publice – incluzând administrația centrală, comunitățile autonome, securitatea socială și municipalitățile – s-a situat la 2,8% din PIB, conform datelor de execuție bugetară prezentate joi de Ministerul Finanțelor din Spania. Acest rezultat este mai bun decât ținta de 3% prevăzută și agreată cu Bruxelles-ul. Totuși, cifra urcă la 3,15% dacă se adaugă cheltuielile suplimentare cauzate de furtuna „dana”, cheltuieli pe care Comisia Europeană nu le va lua în calcul la evaluarea îndeplinirii obiectivelor bugetare ale Spaniei.