Dacă cineva din Germania ar fi suferit o pană de informații în ultimii doi ani și jumătate, iar singura sa referință despre evoluția economică a țării ar fi fost indicele DAX, concluzia cea mai probabilă ar fi fost că activitatea înregistrează un boom expansiv uimitor. Principalul indice al Bursei germane a crescut cu 20,3% în 2023 și cu 18,85% în 2024, luptându-se în acest an cu indicele Ibex spaniol pentru a fi cel mai profitabil de pe continent.

Realitatea este însă mult mai complexă. Și mai puțin îmbucurătoare decât iluzia graficelor cotărilor. Este adevărat că principalele companii ale țării cresc în dimensiune pe fondul fervorii investiționale, dar economia a acumulat vești proaste: PIB-ul s-a contractat cu trei zecimi de procent în 2023. Germania a înregistrat o singură dată în istoria sa recentă doi ani consecutivi de creștere negativă, acum mai bine de două decenii, în 2002 și 2003.

Atunci, șomajul a crescut drastic peste 11%, în timp ce astăzi se situează la 6,3%. Deși cifra este mult mai mică, ea depășește deja ușor media zonei euro și a atins maximele de la mijlocul anului 2020. Concedierile din companii mari precum Thyssenkrupp, Bayer, Bosch, DHL, Mercedes-Benz, Audi, Siemens sau BASF au tulburat perspectivele unei piețe a muncii care se obișnuise să se miște în zona ocupării depline (șomajul a ajuns sub 5% în 2019).

Contextul internațional a jucat împotriva sa: sfârșitul gazului rusesc ieftin după conflictul din Ucraina și semnele de slăbiciune ale Chinei, una dintre principalele destinații ale exporturilor sale, au fost urmate de războiul comercial al lui Donald Trump – un cocktail exploziv care a ridicat un văl de îndoială asupra viitorului "locomotivei europene". Pe partea de afaceri, unele dintre companiile de frunte au navigat bine prin aceste valuri, dar țesutul exportator include o multitudine de companii de dimensiuni medii, cu o rezistență mai mică de a reacționa.

Situația politică din Germania reflectă, de asemenea, dificultățile de a aborda acest mediu problematic. Fragilitatea coaliției și dificultățile în atingerea consensului asupra reformelor sensibile politic sunt evidente. Următoarea mare provocare vor fi negocierile bugetelor federale pentru 2025 și 2026, deși acestea ar trebui să fie facilitate de spațiul fiscal creat după reforma frânei datoriilor.

Anul 2025 a început cu dreptul. PIB-ul a avansat cu două zecimi de procent în primul trimestru, ceea ce permite țării să evite recesiunea, o posibilitate nu deloc îndepărtată după scăderea suferită în ultimul trimestru al anului 2024. Rămâne de văzut în ce măsură este o schimbare de tendință și nu ceva punctual, legat, de exemplu, de încercările de stocare a produselor înainte de anunțarea tarifelor de către Donald Trump.

Scăderea bursieră care a urmat acelei zile a lovit Bursa germană ca și pe restul, dar recuperarea a fost în V. Indicele DAX este la doar 1% distanță de a reveni la maxime. Patru companii germane – SAP, Siemens, Deutsche Telekom și Allianz – se numără printre cele mai mari 100 din lume după capitalizarea bursieră, Germania fiind țara cu cele mai multe astfel de companii după Statele Unite (58), China (16) și Regatul Unit (cinci). SAP, un gigant al software-ului care investește puternic în inteligența artificială, a detronat recent farmaceutica daneză Novo Nordisk și franceza LVMH, cu 320 de miliarde de euro, și ocupă locul 26 la nivel global.

La această dinamică se adaugă creșterea companiilor din sectorul apărării, care capitalizează interesul investitorilor avizi de expunere la planurile multimiliardare de apărare în Germania și Europa; sau renașterea Deutsche Bank, odată semnalată alături de Credit Suisse.

Ascensiunea lor contrastează cu declinul industriei sale emblematice, cea auto. Aceasta se confruntă cu o "furtună perfectă" din cauza tranziției la mașini electrice, a competiției din partea producătorilor chinezi (precum Great Wall Motors, BYD, Chery și SAIC) și a tensiunilor comerciale. Este greu de găsit un producător german căruia să-i meargă bine în ultima vreme: acțiunile Porsche au scăzut cu 46% în 12 luni, BMW și Mercedes cu 25%, iar Volkswagen cu 18%.

În afara domeniului bursier, piața obligațiunilor este mai calmă. Anunțul planurilor de cheltuieli publice în martie a provocat o creștere bruscă a randamentului obligațiunilor germane pe 10 ani, cea mai mare din 1990, însă, două luni mai târziu, apele par să se fi liniștit, iar randamentul se situează în jurul valorii de 2,53%.