Investitorii americani care au cumpărat acțiuni pe Wall Street au motive să fie nemulțumiți de Donald Trump. La sfârșitul primului trimestru, titlurile lor s-au depreciat cu 4,6% în cazul indicelui S&P 500 și cu 8% în cel al Nasdaq-ului tehnologic, rămânând în urmă față de evoluțiile din alte regiuni precum Europa sau China, ambele fiind clar pe plus de la începutul anului 2025. Cu toate acestea, nemulțumirea este și mai mare pentru europenii care și-au plasat capitalul în valori mobiliare de peste Atlantic fără a acoperi riscul valutar. La performanța slabă a titlurilor lor se adaugă devalorizarea dolarului față de euro, care adaugă încă 4% pierdere la investiția lor. Asta înseamnă că cei care au pariat din Europa pe S&P 500, cel mai popular indice din lume, pierd dublu față de cei care o fac din SUA.

Victoria lui Donald Trump din noiembrie părea să inaugureze o nouă eră de putere a monedei americane. Chiar și înainte ca aceasta să aibă loc, simpla așteptare a sosirii sale la Casa Albă i-a impulsionat revalorizarea, cu un avans față de euro de aproximativ 8% în cele patru luni de la sfârșitul lunii septembrie până la momentul învestirii sale pe 20 ianuarie. Investitorii europeni erau foarte optimiști atunci, beneficiind și de noi creșteri ale Bursei americane, stimulate de promisiunile republicanului de a reduce impozitele și de a promova o dereglementare care, a priori, ar fi catapultat marjele companiilor.

La 70 de zile după ce Trump a preluat mandatul, panorama s-a schimbat radical. Câștigurile bursiere au lăsat loc cifrelor roșii în SUA. Iar profitabilul an 2024, când S&P 500 a crescut cu 25% și dolarul a adăugat un 6% suplimentar pentru investitorii europeni, a fost urmat de un 2025 plin de surprize negative, în care moneda europeană a trecut de la un curs de 1,04 dolari la 1,08 dolari. Originea acestei schimbări de tendință se află în politica tarifară agresivă a Washingtonului, care depășește cele mai pesimiste previziuni. Banca de investiții Goldman Sachs a crescut luni probabilitatea ca SUA să intre în recesiune în următoarele 12 luni de la 20% la 35%. Și într-un context în care Rezerva Federală a înghețat reducerile de dobândă din cauza temerilor legate de revenirea inflației, cuvântul stagflație reapare în presa americană ca un risc real.

Nici înrăutățirea perspectivelor de creștere și inflație, nici evoluția proastă a piețelor nu par să-l oprească pe Trump, care miercuri va face publice noi tarife în ceea ce a numit Ziua Eliberării. Dincolo de expresia pompoasă și propaganda care probabil vor însoți anunțurile, investitorii vor încerca să evalueze impactul real al măsurilor sale.

Toată această agitație provoacă o fugă către alte piețe. Timp de ani de zile, investitorii au considerat Bursa europeană ca o soră mai mică a Wall Street-ului, unde se obțineau cu adevărat cele mai suculente randamente, iar oferta de companii din care să alegi este mult mai largă. Puterea de atracție a Bursei americane dincolo de granițele sale joacă acum împotriva sa: evaluările companiilor tehnologice au crescut cu viteză, în special cele ale așa-numiților «Șapte Magnifici», iar acum, în mijlocul neliniștii comerciale și economice declanșate de Trump, există o regândire generală dacă nu cumva este momentul să se marcheze profiturile.

Valoare de refugiu în declin

Mai mult, dolarul, considerat tradițional o valoare de refugiu în momente de turbulențe, nu își îndeplinește această funcție. Iar aurul este cel care culege roadele incertitudinii extreme: metalul prețios continuă să atingă maxime istorice, depășind deja 3.100 de dolari pe uncie. «Elaborarea erratică a politicilor, incertitudinea comercială crescândă și riscurile de stagflație erodează atractivitatea dolarului american și caracteristicile sale de refugiu sigur», semnalează David Meier, economist la Julius Baer. «În același timp, speranțele declanșate de noul context european au făcut posibilă îmbunătățirea sentimentului față de euro», adaugă el, referindu-se la programele de creștere a cheltuielilor din Germania și la proiectul de reînarmare promovat de la Bruxelles.

Meier crede că ar putea exista o oarecare planificare strategică în măsurile lui Trump. Lansând mai întâi cele mai impopulare, tarifele, și mai târziu, pe măsură ce se apropie momentul votului, recuperând cele care stimulează activitatea în 2026. «Deoarece președintele Trump pare să impulsioneze politicile cele mai dureroase anul acesta, în timp ce probabil se va concentra pe politici de îmbunătățire a creșterii abia anul viitor, înainte de alegerile intermediare, politicile care ar întări dolarul american au fost până acum atinse doar parțial sau deloc», explică el.

Într-un scenariu incert pentru dolar și piețele americane, investitorii europeni care au ales să-și păstreze banii acasă au motive de bucurie. Nu numai că evită efectul dolarului care îi lovește pe cei care au căutat oportunități pe Wall Street. Obțin și randamente importante: 7% în cazul Eurostoxx 50 (cea mai mare diferență față de S&P 500 din ultimii 10 ani), 11% în cazul DAX-ului german și 13% în cazul IBEX 35 spaniol. Mișcarea perfectă ar fi fost rotirea de pe Wall Street către Europa cu puțin timp înainte de învestirea lui Trump, dar anticiparea mișcărilor pieței este orice altceva decât simplă.