În câteva cuvinte
Cunoașterea limbii engleze a devenit o cerință standard pe piața globală a muncii, pierzându-și statutul de avantaj unic. Adevăratul avantaj este acum oferit de stăpânirea unei a doua sau a treia limbi străine, ceea ce deschide uși către poziții și salarii mai înalte, precum și contribuie la adaptabilitatea personală și profesională într-o lume multiculturală.
Să vorbești o limbă străină fluent este întotdeauna o provocare. Implică eforturi pentru a stăpâni gramatica, a lucra la pronunție și a căuta constant cuvintele potrivite. Cu toate acestea, din ce în ce mai mulți oameni, mai mult din necesitate decât din plăcere, explorează noi orizonturi lingvistice. Pentru că a vorbi o singură limbă nu mai este suficient.
Dominarea limbii engleze pe piața globală a muncii a devenit astăzi mai degrabă o cerință de bază decât un avantaj competitiv. În lumea modernă, unde globalizarea, munca la distanță și echipele internaționale se dezvoltă activ, cunoașterea limbii engleze a devenit doar punctul de plecare.
Experții subliniază că în multe sectoare și pe diverse poziții, engleza s-a transformat dintr-un factor de diferențiere într-o condiție obligatorie. Stăpânirea ei a devenit comparabilă cu utilizarea fluentă a programelor de birou. Deși, desigur, cerințele depind de postul specific și de orientarea internațională a companiei, engleza este crucială pentru pozițiile de conducere.
Cu toate acestea, doar engleza ar putea să nu fie suficientă pentru o carieră cu adevărat de succes. Un nivel mediu de competență, echivalentul B2, a devenit standardul minim pentru a purta o conversație profesională. Însă diferența reală o face astăzi stăpânirea mai multor limbi străine.
Experții subliniază că cunoașterea unei a treia limbi poate fi un avantaj serios pe anumite piețe. Piața muncii actuală apreciază mult multilingvismul ca semn al unui candidat mai complet și mai adaptabil.
Pe lângă engleză, crește cererea pentru alte limbi, în funcție de sector și geografie. De exemplu, germana rămâne solicitată în domeniile tehnice și industriale. Limba franceză este importantă pentru pozițiile legate de Europa și Africa. În ultimii ani, a crescut și interesul pentru portugheză (datorită relevanței Braziliei în anumite sectoare) și italiană (în domeniile modei, designului și alimentației).
Desigur, limbi precum chineza mandarină, araba sau japoneza sunt considerate atuuri strategice pentru companiile care activează în Asia sau pe piețele emergente. Aici nu este vorba doar despre limbă, ci și despre înțelegerea culturii și a modului de a face afaceri în acele contexte.
Cunoașterea mai multor limbi nu este doar un plus în CV. Este și un avantaj personal. Stăpânirea mai multor limbi facilitează comunicarea cu persoane din culturi diferite, sporește flexibilitatea și adaptabilitatea și contribuie la integrarea în echipe multiculturale. Mai mult, crește șansele de a obține poziții și salarii mai înalte.
Germana este adesea una dintre limbile a căror cunoaștere duce la un nivel mediu mai ridicat al salariului pe multe platforme de căutare a locurilor de muncă, ceea ce indică o cerere mare și un deficit de astfel de specialiști. O situație similară se observă și în cazul chinezei, care devine o limbă strategică datorită greutății economice a Asiei. Posturile vacante care necesită cunoașterea chinezei oferă, de asemenea, un salariu mediu anual semnificativ mai mare.
Interesul pentru limba chineză crește treptat în rândul diferitelor generații – de la tineri la studenți și profesioniști. Această tendință s-ar putea intensifica pe măsură ce companiile din Asia își extind prezența în lume. Limba chineză a încetat să mai fie doar o curiozitate culturală.
Într-o lume din ce în ce mai globalizată și cu tehnologii disruptive, precum inteligența artificială, barierele lingvistice par un obstacol ușor de depășit. Trimiterea unui e-mail sau a unui mesaj într-o altă limbă a devenit mai simplă, dar aceasta nu înlocuiește comunicarea directă. Noile tehnologii nu elimină, ci mai degrabă consolidează necesitatea de a cunoaște limbi străine.
Studiile arată că o parte semnificativă a populației în unele țări europene nu a învățat niciodată o a doua limbă. Deși procentul persoanelor care stăpânesc engleza la nivel conversațional crește în timp, această creștere poate fi considerată modestă, având în vedere globalizarea și importanța crescândă a limbii. În același timp, în unele țări, situația stăpânirii englezei este mai bună decât în altele, ceea ce indică provocări generale în învățarea limbilor în lumea modernă.
